BBC Romanian

Condiţiile impuse de organismele internaţionale precum Fondul Monetar Internaţional sau Uniunea Europeană fac ca politica internă a României să fie orientată pe aceleaşi măsuri nepopulare: creşterea preţurilor, concedieri şi restructurări.

La acestea se mai adaugă şi alte măsuri la capitolul justiţie şi concurenţă pe care România este chiar monitorizată de Uniunea Europeană în vederea aderării.

Comentatorul economic, Ilie Şerbănescu spune că noul Guvern va fi constrâns, fără milă să respecte condiţiile dure impuse fie de FMI, fie de Uniunea Europeană.

Numai Ministerul Economiei, de exemplu va trebui, anul viitor, să disponibilizeze aproximativ 6.000 de mineri.

Să privatizeze marile termocentrale din Oltenia şi să pună la cheie, noilor proprietari, societăţile Distrigaz şi Electrica.

Mai mult: "România nu trebuie să promoveze o politică salarială relaxată, ceea ce intră în coliziune cu promisiunile de creştere a salariilor" spune domnul Şerbănescu.

"Trebuie continuată disponibilizarea din sectorul de stat, trebuie lichidate întreprinderi neperformante, trebuie să înceteze pierderile din sectorul neperformant şi trebuie să înceteze practica neplăţilor la furnizori şi la bugetul public", după cum spune comentatorul Ilie Şerbănescu.

Concedierile vor fi inevitabile şi la capitolul industrie unde oficialii europeni au spus nu ajutoarelor de stat şi da reducerii producţiei de oţel.

Orice ajutoare de stat acordate peste prevederile comunitare vor fi considerate ilegale şi noul Guvern va trebui să răspundă în faţa Uniunii Europene pentru ele.

Noul Guvern nu va scăpa nici de obligaţia privatizării celor peste 100 de societăţi care au mai rămas în protofoliul AVAS.

Acest lucru trebuie făcut anul ce urmează. În caz contrar, ele vor trebui închise, conform acordului semnat cu FMI.

Potrivit aceluiaşi Acord cu FMI, noul Guvern va trebui să continue politica de creşteri de preţuri.

Chiar de la 1 ianuarie va creşte preţul la căldură. În plus la începutul fiecărui trimestru va fi scumpit gazul, iar preţul la curent electric va fi ajustat de două ori pe an.

O altă provocare dificilă este modificarea Codului Muncii care trebuie făcută până în martie 2005.

Executivul, pentru a respecta nişte promisiuni, ar putea prevedea măsuri avantajoase pentru salariaţi, dar nu va scăpa de reacţia sindicatelor care au ameninţat deja cu ample mişcări de stradă şi cu greve.

Ilie Şerbănescu spune că mai este un domeniu sensibil, vizat de data aceasta de Uniunea Europeană şi pentru care noul Guvern va trebui să ia decizii urmate posibil de reacţii negative din partea populaţiei : "conformizarea la normele europene de mediu, de calitatea produselor şi de protecţia consumatorului care presupun nişte investiţii foarte serioase".

"Cei care nu vor avea bani să facă asemenea investiţii, nu vor primi autorizaţie de funcţionare. Dublându-se acest lucru cu "Concurenţa" e de aştepat ca foarte multe firme româneşti, îndeosebi întreprinderi mici şi mijlocii, să nu facă faţă şi să închidă uşile. În acest caz, să ne aşteptăm la un destul de important şomaj care va veni, de data aceasta, dinspre sectorul privat" spune analistul economic.

Mai este şi capitolul Justiţie şi afaceri interne. Noul Guvern, indiferent de culoarea sa politică, va trebui să cheltuiască alte importante sume de bani pentru securizarea frontierelor.

Şi sub ochiul atent al Comisiei Europene, Parchetul Naţional Anticorupţie trebuie să înceapă rapid să taie în carne vie în ceea ce este denumită "marea corupţie".