România a estimat datoria Irak-ului la 2,6 milioane de dolari

"După alegerile din Irak, de la 30 ianuarie 2005, vom trimite o echipă de experţi, având ca punct de plecare acordul financiar semnat în februarie 1990", a declarat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Mihai Tănăsescu, într-o conferinţă de presă la care au participat ministrul Finanţelor din Irak, Adil Abdul Mahdi, şi guvernatorul băncii centrale a Irakului, Sinan Al-Shabibi.

Potrivit ministrului Tănăsescu, din delegaţia de experţi vor face parte reprezentanţi ai Băncii Comerciale Române, care a preluat de la Bancorex documentele privind activitatea de comerţ exterior a României din perioada anterioară anului 1990.

Evaluarea datoriei

Domnul Tănăsescu a menţionat că valoarea datoriei Irakului faţă de România era în 1990, conform calculelor autorităţilor de la Bucureşti, de 1,7 miliarde de dolari, la care se adaugă dobânzi de 900 de miloane de dolari.

Dobânzile sunt prevăzute în acordul financiar, prin care Irakul a recunoscut însă datorii de doar 1,2 miliarde de dolari.

Ministrul Finanţelor a reamintit că România nu se va alinia poziţiei Clubului de la Paris, din care fac parte principalele state creditoare, care au decis să scutească de la plată 80% din datoria Irakului faţă de ţările membre, obligaţii financiare în sumă de 38,9 miliarde de dolari.

Ministrul finanţelor Mihai Tănăsescu

La rândul său, ministrul irakian al Finanţelor a spus că Irakul înţelege poziţia României şi este deschis pentru începerea oricăror negocieri bilaterale.

Oficialul irakian a menţionat însă că, potrivit acordului încheiat de Irak cu Clubul de la Paris, statul arab nu poate oferi altor ţări creditoare un tratament mai favorabil decât cel acordat statelor membre ale Clubului.

În acest context, pragul de 80% privind reducerea datoriilor se va aplica şi în cazul României, astfel încât România va putea primi sub formă de lichidităţi 20% din suma care urmează să fie convenită de cele două părţi, iar pentru restul datoriilor reprezentanţii celor două ţări vor negocia modalităţi de restructurare.

Acestea ar putea include programe de investiţii ale firmelor româneşti în Irak, formarea de societăţi mixte, conversia datoriilor în acţiuni sau în alte datorii.

Datoriile Irakului faţă de România provin din activitatea de comerţ desfăşurată între cele două ţări înainte de 1990, precum şi din participarea firmelor româneşti la diverse proiecte în Irak.