Legea adoptată de Consiliul Federaţiei îi oferă preşedintelui posibilitatea de a alege majoritatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, organismul care avizează numirea judecătorilor.

Acesta funcţionează şi ca un fel de consiliu de disciplină, care poate descalifica judecători.

În formula actuală, consiliul este format din 29 de membri. 18 sunt aleşi de un congres al judecătorilor, 10 sunt reprezentaţi ai publicului, iar unul singur e numit de preşedinte.

În noua schemă, numărul membrilor săi se reduce la 21, din care 11 sunt numiţi de preşedinte.

Argumentul promotorilor legii este că actul normativ îi va permite şefului statului să eradicheze corupţia din justiţie şi din rândul forţelor de ordine.

În opinia preşedintelui Parlamentului, aceasta a fost o una din cauzele recentelor atentate teroriste.

Prea puţine voci au spus în Consiliul Federaţiei că actul normativ duce la o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat.

Legea va fi trimisă acum Dumei, camera inferioară a legislativului, unde partidele favorabile Kremlin-ului deţin majoritatea.

De când a devenit preşedinte în anul 2000, Vladimir Putin a redus din puterile guvernatorilor regionali, a luat sub control mass media centrală şi a reuşit să se elibereze de sub povara oricărei presiuni din partea opoziţiei.

După atentatul de la Beslan, a anunţat că doreşte renunţarea la alegerile locale şi desemnarea guvernatorilor de la centru.

Cu toate acestea, popularitatea sa rămâne la cote nemaiîntâlnite printre predecesorii săi. Un sondaj recent arăta că 3 din 4 ruşi sunt în favoarea politicilor lui Putin.