Agenţia SAPARD,care distribuie fondurilor pentru dezvoltare rurală şi agricultură, ar trebui să cheltuiască până în 31 decembrie, peste 200 de milioane de euro

Cele mai evidente: banii veniţi de la Uniunea Europeană au fost cheltuiţi în mod nejustificat, iar cei care gestionează programele sunt slabi pregătiţi.

Din această ultimă cauză, România nu a putut să absoarbă decât o mică parte din fondurile alocate de Uniune şi există riscul pierderii unor importante sume de bani, extrem de necesare pentru infrastructură.

Raport cerut de Comisia Europeană

Preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna a declarat că un amplu raport privind derularea celor două programe a fost întocmit la cererea Comisiei Europene.

Concluzia raportului este că multe din acţiunile desfăşurate în baza acestor programe contravin normelor europene.

Preşedintele Curţii de Conturi mai spune că, de exemplu, pentru anul financiar 2002, Agenţia Sapard nu a efectuat nici o plată către beneficiarii finali, iar în privinţa programului ISPA neregulile au fost generate în principal de slaba pregătire a personalului din agenţii, dar şi de lipsa experienţei necesare în derularea acestor fonduri.

Din această cauză, au fost întocmite de proiecte cu multe erori şi care n-au avut nici o şansă de finanţare.

Lipsa informaţiilor şi dezinteresul autorităţilor române

Dan Grosu Şaguna reclamă şi un anumit dezinteres al autorităţilor române pentru absorbirea în regulă a fondurilor europene.

De asemenea, în mediul rural există o mare lipsă de informaţie- subliniază preşedintele Curţii de Conturi.

Neregulile în derularea acestor programe au fost recunoscute chiar de negociatorul şef cu UE, Vasile Puşcaş.

Acesta declara marţi că s-au descoperit nu mai puţin de 147 de astfel de proiecte deficitare.

La rândul său, directorul Agenţiei Sapard, Gheorghţă Corbu, afirmă că au fost identificate nu mai puţin de 163 de cazuri de conflicte de interese.

72 dintre ele nu au fost rezolvate nici până la ora actuală.

Banii europeni au fost de altfel, subiect de controversă, mai ales în ultimul an, când s-au constatat că zeci de dosare acceptate au provenit de la aşa-numiţii baroni locali, fiind implicate în această afacere chiar şi nume politice sonore.

Mosul în care sunt cheltuiţi banii europeni constituie un criteriu pe baza căruia Comisia Europeană va întocmi Raportul de ţară privind România.