Afişele electorale oficiale amintesc cecenilor să voteze pe 29 august

În total sunt şapte candidaţi, dar ministrul de interne, Alu Alhanov, este considerat favoritul Kremlinului şi se crede că va câştiga alegerile.

Separatiştii ceceni - care încă mai luptă cu trupele ruse din Cecenia - susţin că alegerile sunt 'o glumă'.

Sistemul electoral cecen

Pentru a câştiga primul tur al alegerilor candidaţii trebuie să obţină 50% plus unu din totalul voturilor - cu condiţia să se fi prezentat la vot 50% din alegători.

Altminteri se organizează un balotaj între candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi în primul tur de scrutin. Cine obţine mai multe voturi la balotaj câştigă preşedinţia.

Scrutinul este un pas realist spre pace şi bună convieţuire în Cecenia. Declaraţia semnată de candidaţi

Pentru a se înregistra, un candidat trebuie să adune 6.000 de semnături, sau să plătească o garanţie de aproximativ 150.000$.

Comisia electorală a acceptat şapte candidaturi şi a respins două.

Unul dintre candidaţii descalificaţi este un binecunoscut om de afaceri şi politician cecen, Malik Saidulaev. Mulţi cred că el a fost împiedicat să participe la alegeri pentru a asigura victoria favoritului Kremlinului.

Au fost organizate 20 de comisii electorale regionale şi 426 de centre de votare. Se aşteaptă să vină la vot circa 565.000 de alegători.

Candidaţii

Cei şapte candidaţi au semnat - la începutul campaniei electorale - o declaraţie în care au promis să fie corecţi, subliniind că scrutinul este 'un pas realist spre pace şi bună convieţuire în Cecenia'.

Alu Alhanov - favoritul - a absolvit Academia Ministerului de Interne al URSS şi a lucrat în Ministerul de Interne din Cecenia-Inguşeţia în perioada sovietică.

După prăbuşirea URSS, Alu Alhanov s-a opus preşedintelui separatist cecen, Djohar Dudaev. Din 1995 şi până în 1996 el a condus poliţia rutieră din Cecenia. Surse ruse spun că s-a opus cu îndârjire militanţilor care au atacat capitala Groznîi în 1996 şi a fost decorat pentru vitejie.

După ce rebelii au preluat controlul asupra Ceceniei el a plecat în Rusia şi s-a întors în 2000 tot în fruntea poliţiei rutiere. În aprilie 2003 a fost numit ministru de interne al Ceceniei.

Alu Alhanov, candidatul favorizat de Kremlin

Susţinătorii preşedintelui asasinat, Ahmad Kadirov, i-au acordat sprijinul în luna iunie. În iulie a fost numit în fruntea unui nou organism care supraveghează folosirea fondurilor pentru Cecenia. El este susţinut de ceceni influenţi, inclusiv de preşedintele în exerciţiu, Serghei Abramov şi de fiul preşedintelui asasinat, Ramzan.

Movsar Hamidov a lucrat în serviciile secrete ruse - FSB - până în mai 2002, când a fost numit adjunct al primului ministru al Ceceniei fiind însărcinat cu problemele de securitate.

În decembrie 2003 a fost numit în fruntea unei comisii care ancheta răpirile din Cecenia. Apoi a devenit şeful comisiei care monitorizează acordarea compensaţiilor pentru cei care şi-au pierdut căminele în timpul luptelor din Cecenia.

În aprilie 2004 preşedintele defunct, Ahmad Kadirov, a desfiinţat toate cele şapte poziţii de adjuncţi ai primului ministru, dar a sugerat ca Movsar Hamidov să rămână în guvern ca responsabil cu securitatea.

Abdullah Bugaiev a fost mulţi ani lector la catedra de istorie a Universităţii din Groznîi. El conduce un departament al Academiei Umaniste.

Fost membru al guvernului cecen-inguş din timpul URSS, el s-a opus conducerii auto-proclamatei Republici Cecene Işcheria.

Academicianul Abdullah Bugaiev

El a candidat şi la alegerile prezidenţiale din 2003. Se spune că nu a fost de acord cu metodele preşedintelui defunct de rezolvare a crizei cecene.

Ceilalţi candidaţi sunt: Umar Abuiev, director general al Companiei Petrochimice Cecene; Vakha Visaiev, un fost consilier al preşedintelui cecen din oraşul Gudermes; Mukhmud-Khasan Asakov, un oficial din Consiliul de Stat Cecen şi Magomed Aidamirov, un om de afaceri din satul Tolstoi-Iurt.

Campania electorală

Campania nu a fost foarte aprinsă. Puţini candidaţi au profitat de posibilitatea de a apărea pe gratis la televiziune. Se crede că această atitudine a fost urmarea faptului că puţini cred că au şanse reale în faţa favoritului Alu Alhanov.

Acesta din urmă apare în mod frecvent la Televiziunea Rusă, în calitatea sa de preşedinte al comisiei de supraveghere a modului cum sunt cheltuite fondurile pentru Cecenia. El susţine că va continua politica începută de preşedintele defunct Kadirov.

Între promisiunile sale politice se numără: păstrarea statutului Ceceniei ca parte a Rusiei; autonomie economică; atragerea de finanţări şi investiţii; reducerea şomajului şi a prezenţei militare ruse; începerea de negocieri cu liderul separatist Aslan Maskhadov.

Poziţia Moscovei

La început Kremlinul a părut nedecis pe cine să susţină. Dar în iunie Alu Alhanov a devenit favorit.

Naţionaliştii ruşi şi personalităţile care au legături cu armata rusă au cerut să fie anulate alegerile din Cecenia şi să fie numit un guvernator.

Ahmad Kadirov (preşedintele asasinat) şi fiul său Ramzan care conduce o forţă de miliţie

Preşedintele Vladimir Putin doreşte însă ca alegerile să fie ţinute. Presa rusă a subliniat clar că Alu Alhanov se bucură de susţinerea Kremlinului.

Separatiştii

Liderul separatist cecen, Aslan Maskhadov, a declarat că alegerile din Cecenia sunt 'o glumă'.

El susţine că Moscova va decide rezultatul scrutinului şi că oricine va câştiga va urma directivele Kremlinului.

Agenţia de presă a separatiştilor ceceni - Cecenpress- a denunţat decizia Consiliului Europei de a trimite observatori la alegeri, spunând că 'joacă jocul impus de Moscova'.

Situaţia din Cecenia

În Cecenia continuă actele de sabotaj, iar rebelii continuă să lupte cu trupele ruse. Ciocnirile sunt sporadice, dar crâncene.

În luna iulie, Aslan Maskhadov a ameninţat - într-un anunţ publicat pe o pagină de Internet a rebelilor - că îl va asasina pe următorul preşedinte. O săptămână mai târziu, preşedintele în exerciţiu, Serghei Abramov, a supravieţuit unui atac asupra coloanei sale de vehicule blindate la Groznîi.

Comandantul trupelor de asalt ruse din Cecenia, Lt-col Alexandr Kolmakov, a spus la începutul lunii august că autorităţile cecene nu reuşesc să stabilizeze situaţia din ţară.

Observatorii

Autorităţile ruse spun că alegerile vor fi monitorizate de aproximativ 20 de observatori internaţionali. Între ei se numără reprezentanţi ai Ligii Arabe, ai Organizaţiei Conferinţei Islamice şi ai Comitetului Executiv al CSI.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa - OSCE - a refuzat să trimită observatori din motive de securitate. Activiştii pentru drepturile omului, precum Grupul Helsinki şi-au exprimat dubiile că alegerile vor fi corecte.