Curtea Europeană a considerat că Rusia şi Moldova au încălcat o serie de drepturi fundamentale

Curtea le-a dat dreptate reclamanţilor la marea majoritate a chestiunilor pe care aceştia le-au ridicat.

Tribunalul a stabilit că:

• Moldova şi Federaţia Rusă şi-au încălcat obligaţia de a respecta drepturile omului.
• Federaţia Rusă se face vinovată de tratamentul inuman aplicat lui Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa şi Alexandru Leşco. În cazul ultimilor trei din grup, Moldova este de asemenea vinovată.
• Moldova a încălcat dreptul la libertate al grupului Ivanţoc, Leşcov, Petrov-Popa, pe care a continuat să îi ţină în detenţie şi după luna mai, 2001.
• Federaţia Rusă i-a încălcat lui Ilie Ilaşcu dreptul la libertate, până în luna mai 2001 şi a continuat să încalce acest drept în cazul celorlalţi trei membri ai grupului.

Curtea Europeană a decis că reclamanţii trebuie să primească, cu titlu de despăgubiri următoarele sume de bani:

• Ilie Ilaşcu - peste 3000 de euro de la Republica Moldova şi aproape 190 000 de euro de la Federaţia Rusă
• Andrei Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa, Alexandru Leşco - peste 63 000 de euro de la Republica Moldova şi aproape 130 000 de euro de la Federaţia Rusă.

În decizia lor, judecătorii Curţii au decis cu unanimitate de voturi că Moldova şi Rusia trebuie să pună capăt de urgenţă detenţiei arbitrare a reclamanţilor aflaţi încă la închisoare, şi să îi elibereze imediat.

Implicaţii politice

Instanţa europeană aminteşte că în timpul războiului din 1991-1992, forţe ale fostei Armate a 14-a (care a aparţinut succesiv URSS-ului, CSI-ului şi apoi Rusiei) staţionate în Transnistria, au luptat cu şi pentru forţele separatiste transnistrene.

Importante cantităţi de arme din arsenalul Armatei a 14-a au fost transferate în mod voit separatiştilor care au putut, în plus, să obţină şi alte arme fără ca militarii ruşi să se opună.

"Astfel, autorităţile ruse au contribuit atât militar cât şi politic la crearea unui regim separatist în regiunea Transnistriei care face parte din teritoriul Moldovei", se spune într-un comunicat al Curţii Europene.

"Chiar şi după armistiţiul din 21 iulie 1992, Rusia a continuat să susţină din punct de vedere militar, politic şi economic regimul separatist, permiţându-i astfel să supravieţuiască, întărindu-se şi obţinând o anumită autonomie faţă de Moldova".