Vladimir Voronin şi Vladimir Putin

Potrivit unui comunicat al preşedinţiei de la Chişinău, cei doi preşedinţi au „abordat chestiuni vizând dezvoltarea relaţiilor bilaterale, tematica reglementării conflictului transnistrean şi alte probleme de interes comun.”

Tot ce se ştie despre discuţiile dintre cei doi şefi de state e că s-au axat pe soluţionarea conflictului din Transnistria şi probleme de ordin bilateral.

Vladimir Voronin a mai declarat presei că pauza dintre întrevederile sale cu Vlaidmir Putin s-a cam lungit, în timp ce problemele au continuat să se adune.

Preşedintele moldovean a pus accentul pe problemele economice, sociale şi pe chestiunea transnistreană.

Tensiuni la vârf

Potrivit analistului politic pe probleme ruseşti, Nicu Popescu, lipsa informaţiilor despre întâlnirea celor doi şefi de state denotă o tensiune existentă la vârf între Moscova şi Chişinău, cauzată de refuzul preşedintelui moldovean de a accepta planul Kremlinului de federalizare a Republicii Moldova.

Nicu Popescu spune că agenda relaţiilor moldo-ruse este foarte încărcată la această oră, mai ales că problema retragerii trupelor şi armamentului rusesc din Moldova este ridicată în ultimul timp nu doar de oficiali europeni, ci şi de cei americani.

Este vorba de recenta vizită la Chişinău a secretarului apărării al Statelor Unite, Donald Rumsfeld, care a cerut retragerea trupelor Federaţiei Ruse din Transnistria – mesaj reluat şi de preşedintele Voronin la reuniunea Nato.

Analistul pe afaceri ruseşti, Nicu Popescu, consideră că principala problemă pe care o ridică distanţarea lui Vladimir Putin de Vladimir Voronin este cea a personalizării relaţiilor moldo-ruse.

Aceasta în condiţiile în care preşedinţii Putin şi Voronin s-au întâlnit de mai mult de zece ori în primul an de mandat al preşedintelui moldovean, şi doar o singură dată în ultimul an.

Nicu Popescu, mai spune că răcirea în relaţiile preşedintelui Putin cu preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, se va proiecta şi pe rezultatul Partidul Comuniştilor, condus de acesta, în alegerile parlamentare şi mai apoi cele prezidenţiale din anul viitor.