|
CIA în derivă | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Demisiile şi retragerile la vârf aştern incertitudine asupra viitorului agenţiei. Directorul de operaţiuni al Agenţiei Centrale de Informaţii a Statelor Unite (CIA), James Pavitt, şi-a anunţat retragerea la numai o zi după demisia şefului agenţiei, George Tenet. Un purtător de cuvânt al CIA a precizat că nu există nici o legătură între deciziile celor doi de a renunţa la funcţii.
Postul lui James Pavitt este unul extrem de dificil şi obscur. El era răspunzător de numirea ofiţerilor care se ocupă de cazuri, de agenţi şi lucrătorii paramilitari care alcătuiesc serviciul clandestin al CIA. Agenţia afirmă că plecarea lui James Pavitt şi a lui George Tenet sunt simple retrageri, care nu înseamnă că acum CIA ar trece printr-o criză de conducere. Totuşi, potrivit unor surse din CIA, odata cu plecarea lui Tenet şi a lui Pavitt, agenţia poate începe să îşi refacă imaginea şi credibilitatea, afectate de faptul că în Irak nu au fost găsite arme de distrugere în masă. In plus, schimbările de la vârful CIA au şi un avantaj politic pentru preşedintele George Bush. Potrivit unei surse, "dacă George (Tenet) şi James (Pavitt) au demisionat, Donald (Rumsfeld) şi Condi (Rice) nu se mai simt presaţi să o facă."
O vară dificilă pentru spionaj Serviciile secrete ale Statelor Unite- 14 agenţii, zeci de mii de angajaţi, miliarde de dolari buget – vor trece printr-o perioadă grea în această vară. Senatul şi o comisie independentă anchetează activitatea agenţiilor secrete americane iar rapoartele finale vor diseca fiecare succes şi fiecare eşec pe care l-au înregistrat serviciile de spionaj în lupta împotriva terorismului dar şi în momentele de dinaintea războiului din Irak. E posibil ca rapoartele investigaţiilor să conţina critici foarte dure la adresa organizaţiilor şi a “culturii” care s-a creat în spatele uşilor închise, departe de ochii şi cunoştinţa publicului larg. E de aşteptat ca investigatorii să recomande restructurarea unei părţi a serviciilor secrete, astfel încât să fie asigurată o mai bună comunicare de informaţii între diversele agenţii americane şi o structură de comandă mai puţin confuză şi obscură. În prezent, the CIA – cel mai puternic serviciu secret – este coordonat de Consiliul Naţional de Securitate şi de Departamentul de Stat. Alte agenţii, între care imensa Agenţie de Securitate Naţională, sunt subordonate Pentagonului.
Biroul Federal de Investigaţii (FBI) este în subordinea Ministerului Justiţiei. Restructurarea ar putea însemna crearea unui singur for care să controleze întreaga reţea de servicii secrete, for care să aibă, cu adevărat, autoritate executivă. Unele surse sunt de părere că administraţia Bush ar putea încerca să o ia înaintea celor care anchetează activitatea serviciilor de informaţii, anunţând un soi de reforme până la sfârşitul lunii iulie. Noul şef al CIA- opţiunile Viitorul director al CIA va dori ca toate controversele legate de agenţie să se facă uitate înainte de a prelua postul. Asta înseamnă că e puţin probabil să fie numit un director permanent al Agenţiei Centrale de Informaţii până la alegerile generale din noiembrie.
Cu toate astea, Washingtonul vibrează de speculaţii cu privire la cel care îi va succede în funcţie lui George Tenet la conducerea CIA. Candidatul cel mai bine plasat este Porter Goss-un congressman republican care conduce comisia serviciilor secrete. Porter Goss a fost el însuşi agent secret, aşa că e în temă cu şiretlicurile legislaţiei şi politicii. Un alt candidat ar putea fi Richard Armitage, actualmente adjunct al secretarului de stat american, Colin Powell. In nenumăratele ciocniri de idei dintre Departamentul de Stat ( Ministerul de Externe) şi Ministerul Apărării, Richard Armitage s-a dovedit a fi un aliat al lui Colin Powell.
El a fost ofiţer de marină, şi e faimos pentru fluenţa sa în vietnameză şi pasiunea pentru ridicarea greutăţilor. Richard Armitage este opusul radicalilor de la Pentagon, care au suspiciuni în privinţa succesului diplomaţiei ca mijloc de proiectare a puterii americane. Surse apropiate serviciilor secrete afirmă că e cunoscută dorinţa lui Richard Armitage de a deveni director al CIA. Dar dacă preşedintele Bush îi va da lui acest post, gestul ar putea fi interpretat ca fiind o mustrare la adresa Pentagonului. Or, administraţia americană nu are nimic de câştigat dacă dă vreun semn că la vârf există disensiuni şi diviziuni politice. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||