Ana Maria Bota corepondent BBC la Bruxelles

Uniunea Europeană mai aproape?

Dar, în timp ce Bulgaria se pregăteşte să încheie negocierile în următoarele săptămâni, situaţia României rămâne încă neclară.

Închiderea capitolului agricultură e un succes pentru cele două ţări rămase încă în afara marelui val de extindere al Uniunii Europene.

Un succes care a necesitat mii de pagini de detalii tehnice, dar care se datorează şi dorinţei celor două ţări de a ajunge cât mai repede la capătul negocierilor, aproape cu orice condiţie.

Ţăranii români şi bulgari vor beneficia de acelaşi condiţii ca cei polonezi şi cehi.

În primul an dupa aderare, un sfert din subvenţiile directe la hectar primite de fermierii occidentali, sporind treptat pentru a ajunge la sută la sută zece ani mai târziu.

Probleme delicate

În ceea ce priveşte cotele pentru care va primi prime europene, România nu a primit decât o cincime din cota pe care o ceruse pentru producţia de zahăr - 109.000 tone, obţinând totuşi o cotă mult mai mare pentru prelucrarea zahărului - peste 300.000 de tone pe an.

La cealtaltă cotă sensibilă - laptele - România ceruse cinci milioane de tone dar a obţinut puţin peste trei milioane, în special datorită dificultăţilor de a se cifra producţia internă reală.

De asemenea România şi-a retras cererea iniţială de 8 ani pentru defrişarea viilor plantate cu hibrizi interzişi de Uniunea Europeană, obţinând acceaşi păsuire pentru replantarea a 30.000 de hectare cu varietăţi hibride acceptate.

Războiul palincii

În sfârşit, Bucureştiul se poate lăuda că a câştigat bătălia palincii, după ce Ungaria şi-a iritat partenerii europeni, cerând până în ultima clipă ca termenul de "palincă" să fie protejat doar pentru băuturile din fructe produse în anumite regiuni ale României.

Comisarul european pentru extindere Guenter Verheugen

O serie de alte băuturi tradiţionale, precum ţuica de Zalău şi vinarsul de Vaslui, vor fi şi ele înscrise in registrul băuturilor protejate de Uniune.

România încheie şi capitolul de prevederi bugetare, rămânând cu şapte capitole în cursa.

În schimb, Bulgaria încheie trei capitole vineri, şi comisarul pentru extindere Guenter Verheugen a declarat că ea va putea probabil termina negocierile în următoarele câteva săptâmâni.

Asistăm la o decuplare a României de Bulgaria?

"Nu, e prea devreme să ne pronunţăm, pentru că nu mai avem multe capitole de negociat nici cu România, dar trebuie să redactăm tratatul de aderare şi apoi să aşteptăm următorul raport al comisiei în octombrie," mi-a spus purtătorul de cuvânt al comisarului Jean-Christophe Filori.

Diplomaţii nu se aşteaptă deci ca România să încheie negocierile decât la sfârşitul anului sau chiar la începtul anului viitor. "Nu se ştie niciodată cu prietenii noştri români," spunea un diplomat.

Rămâne de văzut dacă peste câteva săptămâni, la următorul summit de la Bruxelles, liderii europeni vor face o diferenţiere între progresele realizate de cel două ţări, aşa cum doresc Irlanda, Olanda şi Cehia, sau vor folosi o formulare comună, aşa cum ar prefera Franţa, Italia, Austria şi Ungaria.