BBC Romanian

Raportorii Consiliului Europei, Josette Durrieu şi Andre Kvakesad, consideră că Republica Moldova a înregistrat, în ultimii doi ani, anumite realizări în ceea ce priveşte respectarea libertăţilor fundamentale ale omului, dar mai are de făcut încă multe în acest sens. Raportorii Consiliului Europei, Josette Durrieu şi Andre Kvakesad s-au aflat timp de două zile la Chişinău pentru a se documenta în ce măsură funcţionează instituţiile democratice în Republica Moldova.

Raportorii de la Strasbourg au declarat că hârtia de turnesol a democraţiei din Republica Moldova vor fi alegerile parlamentare din 2005. Ei au subliniat că acest scrutin va fi monitorizat cu mare atenţie de Consiliul Europei şi este în interesul Chişinăului ca el să desfăşoare corect şi liber.

Raportorii au afirmat că opoziţia este un element indispensabil pentru o societate democratică şi este inadmisibil ca un deputat să fie lipsit de imunitate parlamentară pentru viziunile sale politice.

Oficialii de la Strasbourg s-au referit, în particular, la cazul celor trei parlamentari creştin-democraţi, Iurie Roşca, Vlad Cubreacov şi Ştefan Secăreanu, care sunt urmăriţi penal pentru că au ars drapelul Federaţiei Ruse în timpul unor manifestaţii de protest de la sfârşitul anului 2003.

Totodată, raportorii au salutat declaraţiile proeuropene ale autorităţilor de la Chişinău, dar au subliniat că este nevoie de o mai mare voinţă politică pentru ca Republica Moldova să se apropie realmente de Uniunea Europeană. În opinia lor, Chişinăul ar trebui „să intre în acelaşi vagon cu România, Bulgaria şi Croaţia” în drumul spre Europa.

Acest lucru îl confirmă şi un studiu al organizaţiei „Freedom House” care atestă o degradare a democraţiei în toate statele post-sovietice, inclusiv în Republica Moldova.

Ministrul de Externe, Andrei Stratan, consideră, însă, că problemele cu care se confruntă Chişinăul sunt specifice pentru statele tinere.

Potrivit studiului realizat de „Freedom House”, cel mai mare regres în materie de democraţie l-a înregistrat în ultimul an Rusia. Republica Moldova, alături de Ucraina şi Azerbaidjan, a înregistrat şi ea un declin considerabil la capitole cum sunt procesul electoral, societatea civilă şi presa independentă. Spre deosebire de statele post-sovietice, în Bulgaria şi România, bunăoară, se atestă o creştere a libertăţilor democratice.

Aşadar, pe de o parte declaraţii optimiste ale oficialilor de la Chişinău, iar pe de alta - constatări de degradare a democraţiei. O stare de lucruri deloc inedită pentru un stat care se vrea mai aproape de Occident, dar continuă să privească cu nostalgie spre Rusia.