|
Abu Musab al-Zarqawi: Profil | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Un iordanian în vârstă de 38 de ani, Abu Musab al-Zarqawi este cunoscut pentru cruzime şi lipsa de scrupule.
Se spune că are legături puternice cu reţeaua al Qaeda şi este primul suspect în numeroase atentate teroriste. Autorităţile americane afirmă că al-Zarqawi a pus la cale multe atentate sinucigaşe în Irak. Un tribunal din Iordania l-a condamnat la moarte în contumacie sub acuzaţia de a fi plănuit atacuri împotriva unor obiective americane şi israeliene din Iordania. Iar autorităţile spaniole încearcă să afle dacă nu cumva tot el se află în spatele atentatelor din Spania, din 11 martie. În rest se ştiu prea puţine despre el - iar cel mai puţin unde s-ar putea afla. Puternice simpatii în lumea arabă Analiştii afirmă că Abu Musab al-Zarqawi se bucură de multe simpatii - provine dintr-o familie de beduini, iar tribul din care face parte, Beni Hassan, are ramuri mai peste tot în Orientul Statele Unite oferă 10 milioane de dolari recompensă oricui ar furniza informaţii care ar duce la capturarea sau moartea lui Abu Musab al-Zarqawi.
Recompensa originală, de 5 milioane de dolari, a fost dublată în momentul în care autorităţile americane au interceptat o scrisoare care confirmă că al-Zarqawi colaborează cu al Qaeda în scopul alungării americanilor din Irak. Nu e prima oară că se face o legătură în al-Zarqawi şi reţeaua condusă de Osama bin Laden. Rivali sau aliaţi? Încă din februarie 2003, secretarul de stat Colin Powell declarase în Consiliul de securitate ONU că Abu Musab al-Zarqawi era unul din asociaţii lui Osama bin Laden şi că îşi găsise refugiul în Irak. Serviciile americane de informaţii erau înclinate să creadă că Abu Musab al Zarqawi se afla la vremea aceea la Bagdad. Ceea ce, conchidea Colin Powell, era o dovadă convingătoare că Saddam Hussein încerca să-şi apropie reţeaua al Qaeda. Un motiv în plus, afirmau americanii, de a declanşa cât mai rapid intervenţia militară împotriva Irakului. Însă nu toţi analiştii erau de această părere. Unele voci afirmau că în realitate ar fi existat o rivalitate între Abu Musab al-Zarqawi şi Osama bin Laden. Ambii au ieşit în prim-plan în calitate de aşa numiţi "arabi-afgani", luptători străini de prim-rang, care luaseră parte la războiul împotriva forţelor sovietice invadatoare, în anii '80. După înfrângerea sovieticilor, Abu Musab al Zarqawi s-a întors în Iordania.
Avea însă să petreacă şapte ani după gratii, sub acuzaţia că a încercat să răstoarne monarhia şi să înfiinţeze un califat islamic. La puţin timp după eliberare, a fugit din ţară. Un tribunal din Iordania l-a condamnat la moarte în contumacie sub acuzaţia de a fi plănuit atacuri împotriva unor turişti americani şi israelieni. Serviciile secrete occidentale afirmau că al-Zarqawi îşi găsise refugiu undeva în Europa. Forţele de securitate din Germania au dat chiar de urma unei celule militante, care susţinea că liderul ei este al-Zarqawi. Membrii grupării au spus, la interogatoriu, că grupul era destinat "iordanienilor care nu vroiau să se alăture reţelei al Qaeda". Conform afirmaţiilor serviciile secrete germane, "acest aspect contrazice informaţiile provenite din America". Legături kurde Următorul popas făcut de Abu Musab al-Zarqawi a fost tot...Afganistanul. Ajuns aici, a înfiinţat o tabără de antrenament în oraşul Herat, în apropierea graniţei cu Iranul. Cei care au trecut pe acolo au învăţat cum să obţină şi să folosească gaze otrăvitoare. Exact în acea perioadă, se estimează, şi-a reînnoit legăturile cu reţeaua al Qaeda.
Din cât se pare, Abu Musab al-Zarqawi s-a refugiat în Irak în 2001, în urma faptului că baza sa din Afganistan fusese atacată de aviaţia americană, atac în care îşi pierduse un picior. Oficialii americani afirmă că s-a mutat în Irak la ordinul al Qaeda. Ajuns aici, a intrat în legătură cu Ansar al-Islam, o grupare de islamişti kurzi din nordul ţării. Se crede că o perioadă a stat alături ei, probabil simţindu-se mai în siguranţă în zonele muntoase din nordul Irakului. Pe seama sa a fost pusă pregătirea şi finanţarea asasinării unui oficial american, Laurence Foley, în Iordania, în octombrie 2002. Atentate, cu febrilitate Anul 2003 a cunoscut mai multe atentate sângeroase, de la Casablanca, în Maroc, la Istanbul, toate puse pe seama lui Abu Musab al-Zarqawi. Şi totuşi Irakul pare să rămână câmpul său de acţiune predilect. În oraşul sfânt Najaf avea să fie asasinat clericul şiit, aiatolahul al Hakim, alături de care şi-au mai pierdut viaţa 50 de persoane.
Autorităţile americane au arătat cu degetul spre Abu Musab al-Zarqawi. Iar o scrisoare interceptată de americani în februarie anul acesta pare să le dea dreptate. În ea, al-Zarqawi cere aţâţarea conflictelor sectare din Irak, ca mijlocul cel mai sigur de a submina prezenţa americană. Abu Musab al-Zarqawi afirmă că a pus la cale, cu succes, 25 de atacuri împotriva "duşmanului". La câteva zile după ce scrisoarea a fost făcută publică, au avut loc mai multe atacuri cu bombă la centrele de recrutare din Irak, soldate cu moartea a aproape 100 de persoane. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||