|
Extinderea parteneriatului UE-Rusia | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Acordul a fost parafat de comisarul european pentru relaţii externe Chris Patten, ministrul de externe al Republicii Irlanda, Brian Cowen - a cărui ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. În felul acesta se pune capăt uneia din principalele chestiuni contencioase dintre Rusia şi Uniunea Europeană lărgită. Avantaje comerciale păstrate provizoriu Uniunea Europeană era de părere că extinderea Acordului de parteneriat şi cooperare la cele zece ţări nou admise se va face în mod automat. Moscova susţinea însă că o astfel de procedură ar contraveni intereselor sale, din cauză că ar pierde tarifele comerciale preferenţiale de care beneficia în relaţiile cu opt din cele zece ţări care aderă la 1 mai. Rusia afirma chiar că ar fi pierdut anual în jur de 300 de milioane de euro. În declaraţia comună se afirmă că Uniunea Europeană şi Rusia au trecut în revistă relaţiile comerciale dintre ele. S-a convenit că pe anul 2004 firmele ruseşti pot să-şi sporească livrările de produse siderurgice către Uniunea Europeană lărgită cu până la 438.000 de tone.
Declaraţia se referă totodată şi la adoptarea pe viitor, de către Uniunea Europeană, a unor măsuri anti-dumping provizorii - astfel ca exporturile ruseşti tradiţionale - precum cele de îngrăşăminte pe bază de nitrat de amoniu - să nu înregistreze un declin brusc considerabil. Înţelegerea dintre cele două părţi prevede totodată că tranzitul mărfurilor şi energiei între restul Rusiei şi enclava Kaliningrad va fi liber şi nu va fi supus nici unui fel de întârzâieri. La fel de important pentru Moscova, declaraţia afirmă că vor fi respectate drepturilor minorităţii ruse din cele trei ţări baltice. Temeri privind o nouă cortină de fier Extinderea Uniunii Europene provoacă îngrijorări serioase la Moscova, chiar dacă târzii. Temerile au drept surse motive de ordin pragmatic, dar şi de natură emoţională. La nivel popular s-a instaurat o percepţie larg răspândită, aceea că îşi face apariţia o nouă cortină de fier. De astă dată am avea de-a face cu un nou zid, care separă noua Uniune Europeană, bogată, de Rusia şi aliaţii ei Ucraina şi Belarus. Atât în cercurile politice de la Moscova cât şi la nivelul omului de rând există senzaţia că extinderea Uniunii Europene va avea - cel puţin pe termen scurt - un impact mult mai mare asupra Rusiei decât lărgirea NATO.
E drept că gesturile retorice care vin dinspre Moscova nu s-au schimbat mult. Ministrul apărării Serghei Ivanov ameninţa chiar recent că Rusia şi-ar putea spori arsenalul nuclear drept răspuns la extinderea Alianţei. O retorică mai mult pentru consumul public, căci în întrevederile particulare, oficialii ruşi sunt mai preocupaţi de consecinţele extinderii Uniunii Europene. Dureri de cap economice Pe termen scurt, Rusia va simţi impactul modificării de statut a noilor membri. Ţările din fostul spaţiu sovietic care aderă sunt obligate să introducă - în relaţiile cu Moscova - cotele şi tarifele la care le obligă apartenenţa la Uniunea Europeană. Asta ar putea afecta o serie de exporturi care mergeau tradiţional în toate aceste ţări, de la produsele agricole până la cele siderurgice. Rusia a cerut Uniunii Europene să-i ofere compensaţii, dar aceasta a refuzat să o facă. Extinderea Acordului de cooperare şi parteneriat încearcă să satisfacă, cel puţin parţial, nemulţumirile Moscovei. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||