 | | | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Care vor efectele executării lui Saddam Hussein? | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Saddam Hussein a fost executat prin spânzurare în zorii zilei de 30 decembrie 2006. Fostul dictator irakian a ispăşit astfel sentinţa de condamnare la moarte pronunţată de o instanţă pentru infracţiunea de genocid, comisă în 1982 împotriva 148 de locuitori şiiţi ai localităţii Dujail, în semn de represalii faţă de o tentativă de asasinare a liderului de la cea vreme. Cum comentaţi executarea lui Saddam Hussein? Ce impact va avea dispariţia lui Saddam Hussein asupra evoluţiei din Irak? Spus foarte simplu - singurul efect este că l-au transformat pe Saddam într-un martir. O idee excelentă daca vrei să provoci un război civil masiv ca să "cureţi" teritoriul de localnici (pentru petrol). Desigur toate grupurile militante extreme noi formate sau consolidate datorită acestui război de agresiune vor hrăni industria americană pentru că trebuie acest război nu a facut decât să împingă mai mulţi oameni spre extremism, nu să-l elimine. Execuţia lui Saddam Hussein este doar un show utilizat în lupta pentru petrol şi economia de la Washington. Judecarea fostului lider irakian a fost rezultatul atrocităţilor comise de acesta, iar pedeapsa cu moartea, chiar daca ea contravine legilor firii, a fost ceea ce acesta a meritat. Numai că nu trebuiau filmate acele scene şi puse la îndemâna tuturor. Cât priveşte pacea în Irak, nu cred că va fi posibilă foarte curând. Constat cu stupoare că foarte mulţi democraţi declaraţi uită ca a fost executat un criminal în masă. Discuţiile glisează aproape întotdeauna pe proceduri care pot fi imperfecte şi uşor, uşor, se uită răspunsul corect la întrebarea dacă un asasin odios a meritat sau nu să probeze eficienţa instrumentelor de execuţie pe care le-a folosit el însuşi pentru lichidarea unor fiinţe umane lipsite de apărare şi de procese corecte.
Ar fi fost bine ca şi Nicolae şi Elena Ceauşescu să fi beneficiat de un proces la fel de drept şi detaliat ca cel al lui Saddam Hussein. Românii plătesc şi astăzi execuţia sumară de la Târgovişte. Să nu ne amăgim. Nici procesul şi nici execuţia lui Saddam de către autorităţile irakiene nu sunt un act de justiţie, ci un simplu show mediatic, care va fi utilizat în lupta pentru putere politică şi economică de la Washington. Aşa cum atunci când a fost util, a fost sprijinit pentru a câştiga puterea şi a declanşa războiul contra Iranului în perioada războiului rece, aşa şi acum, la final de rol politic, pionul de pe tabla de şah a fost sacrificat. Dispariţia lui Saddam Hussein va întări legitimitatea noii conduceri şiite a ţării, în faţa majorităţii populaţiei irakiene, şiită şi ea. Execuţia lui Saddam Hussein este un avertisment conducătorilor de state care nu se supun intereselor "elitelor internaţionale", reprezentate acum prin Bush. Nu are nici o legătură cu binele poporului Irakian ci cu petrolul lui. Vom asista la distrugerea unei naţiuni cu tradiţii milenare datorită lăcomiei unor grupuri de interese (cel mai probabil Irakul va fi divizat pe critarii etnice, pentru a fi mai uşor "exploatat"). Iată un exemplu distructiv la scară mondială, sub mascarada implementării unei "democraţii" de tip american! Ce ţară urmează? Viaţa este un dar şi un drept! Nimeni, inclusiv posesorul ei nu are libertatea să o răpună! Saddam a fost un sadic şi conform unei logici primitive trebuia eliminat prin omor! Să nu uitam însă că omenirea a intrat în mileniul cibernetic şi civilizat al III-lea, iar pedeapsa cu moartea prin metode barbare sau chiar...moderne, este o relicvă a preistoriei şi ar trebui abrogată de urgenţă pe întreaga planetă! Transmiterea imaginilor de la execuţie este incalificabilă atât pentru călăi, spectatori, cât şi pentru agenţiile care le-au preluat! Orice execuţie este un spectacol deplorabil! Mă îndoiesc că executarea marilor crimnali nazişti a "arătat bine". Problema este că trecutul lui Saddam Husseim este înfiorător. Crimele şi umilinţele la care şi-a supus victimele sunt în afara oricărei îndoieli. Locul lui Saddam Hussein nu mai este între noi. Nu mi se pare deloc mai "umanitară" chinuirea lui o viaţă. Atfel de criminali trebuie să dispară din istorie! Altfel nu vom putea merge mai departe.
Delorabil spectacol. O ruşine pentru umanitate şi pentru cei care spun că vor să impună democraţia în Irak. Este greu de înţeles ca un om, indiferent ce a făcut să fie insultat în momentele premergatoare morţii. Este imposibil de înţeles din punct de vedere uman că o parte dintre oficialităţile care au asistat la execuţie au putut dansa în jurul rămăşiţelor unui om. Şi mai greu de înţeles este că nu a existat nici o reacţie de dezgust a celor care ne conduc faţă de un asemenea tratament legal. Din punct de vedere umanitar corect, dar incorect din punct de vedere politic. Închisoarea pe viaţă e mai eficientă şi mai chinuitoare pentru un dictator şi arabii nu ar împuşca pe nimeni. Oricât de mult ar fi greşit Saddam Hussein şi oricare dictator din lumea asta nu merită moarte de mâna omului ... Cine suntem noi să judecăm un semen? Judecători, luaţi aminte, lăsaţi pedeapsa capitală pentru Dumnezeu, iar voi daţi pedeapsa maximă la muncă silnică ... "Nu judeca, ca să nu fii judecat", deci nu sunt de acord cu aceastăa pedeapsă. Corectă, dar prea târziu! Cred că nu e nimic nou sub soare. Înţeleg, că parcă ar fi o sentinţă corectă, dar am senzaţia că am asistat la un spectacol de pe vremurile inchiziţiei. În secolul influenţei totale a imaginii asupra omenirii, cred, că SUA a dat lovitura de graţie. Să fi fost atât de periculos Saddam pentru SUA? A fost un dictator nesăbuit, a jonglat cu vieţile omeneşti ca un clovn cu mingile la circ, şi-a primit pedeapsa, dar... Creştineşte este o crimă. Viitorul Irakului depinde de cei, care vor pune stăpânire pe situaţie. Este lupta dintre religii, care decurge mai mult de 2 milenii, iar părtaşii lor trag foloase de pe urma acesteia.
Cred că momentul şi modul execuţiei nu era bine gândit, însa merita pedeapsa capitală. Toată procedura a fost realizată de familia Bush şi oamenii lor fiind că vor să se îmbogăţească cât mai repede cu miliarde de dolari din petrol.GeorgeW. Bush este un dictator în Statele Unite şi un criminal. Din cauza lui au murit 3000 de soldaţi americani şi mai mult de o 100.000 de arabi în Irak. Rău faci, rău gaseşti.Sa sperăm că Preşedintele Bush va avea şi el parte de un proces la fel de "drept" ca al lui Saddam. Pentru mine acest proces seamănă cu aceleaşi procese "drepte" ca ale fostului guvernator al Polonie de tristă amintire, Hans Frank. Oricât de corect ar fi procesul, sentinţa este barbară şi total nepotrivită pentru anul 2006. Orice om are dreptul la viaţă, oricât de neom a fost de-a lungul vieţii... Ar fi fost corect să nu mai vadă lumina soarelui pentru tot restul zilelor sale. Le spun celor care au postat comentarii de propagandă anti americană: Dacă America nu-şi sacrifica tineretul să-i scape de cizma fascistă şi comunistă, la vremea asta n-ar mai fi deschis gura. Acum bineînţeles pot critica orice, dar să nu uite că asta o datorează americanilor. Noi oamenii ne bucurăm de răul nostru. Saddam a fost un dictator, dar şi un lider. Nu trebuia ca Bush să îi hotărască moartea. D-zeu l-a creat pe om şi tot el trebuie să îi decidă sfârşitul. Fiecare etnie să îşi respecte valorile. Acum cât sânge va curge în Irak sau asta a fost intenţia lui Bush? Cândva în România se spunea în glumă "din greşeală în greşeală până la victoria finală". Este astăzi, din păcate, o realitate perfect aplicabilă politicii americane purtată de un guvern care prin fapte şi nu cuvinte a demonstrat o incapacitate totală de a înţelege realitatea actuală. În cadrul unei optimiste previziuni, Irak devine o ţara în teorie federala, cu kurzi la nord, şiiţi în sud şi suniţi în centru. Dat fiind că petrolul se află în nord şi în sud, prevăd o situaţie sângeroasă cu un adevărat război civil pe baze etnice şi confesionale. Execuţia lui Saddam accelerează această situaţie. Nu sunt de acord cu executarea...Cine suntem noi să hotărâm cine trăieşte sau moare? Dar dacă aşa ar fi sunt mulţi care ar trebui condamnaţi la moarte. Cred că justiţia Divină trebuie să-şi facă partea nu oamenii sa intervină...Şi cu siguranţă fiecare primim ceea ce merităm. Saddam trebuia răsturnat de la putere şi executat după primul război cu americanii. A chinuit acel popor.
Un proces corect, o sentinţă corectă şi o execuţie pe măsură; toate astea, un model pentru românii care în '89 au comis efectiv o crimă lipsindu-l pe Ceauşescu de orice apărare, când chiar şi judecatorul Gică Popa devenise acuzator. Oricum, dictatorii merită un astfel de sfârşit. Deşi nu-s de acord cu pedeapsa cu moartea, Saddam a fost condamnat şi executat cf. legislaţiei din ţara sa, legislaţie pe care şi Saddam a aplicat-o celor potrivnici lui, aşa că, per total, s-a făcut dreptate... Poate că ar fi trebuit judecate şi celelalte capete de acuzare sau, măcar acum să fie enumerate şi celelalte capete de acuzare şi să fie îndreptăţiţi şi cei care nu au beneficiat până acum de nici un fel de reparaţii (nici măcar morale) de pe urma dictaturii lui Saddam. Oricum însă, spre deosebire de Ceauşescu, măcar Saddam a avut parte de un proces onest. Întrebări care s-ar pune acum: 1. "Execuţia va duce la scăderea sau la creşterea violenţelor ?" 2. "A ajuns Saddam cumva un martir ?" 3. "Era oare mai oportun ţinerea sa în captivitate pe viaţă, fără posibilitatea de eliberare în locul execuţiei ?" Saddam Hussein poate demonstra, încă o dată, că America, în interesul său nemărginit pentru petrol, sprijină accederea la putere a unor indivizi pentru care viaţa semenilor lor nu are nicio importanţă. Dacă America l-ar fi pedepsit pe Saddam când comitea atatea crime, aş fi fost, desigur, mulţumită. De ce pe Niazov al Turkmeniei l-au lăsat să-şi batjocorească atâta vreme poporul? De ce pe Augusto Pinochet l-au lăsat, de asemenea să moara de batrâneţe, după ce a ucis atâţia chilieni? Iar luptele fratricide dintre şiiţi şi suniţi nu se vor opri cu moartea lui Saddam, poate se vor amplifica. Moartea lui Saddam Hussein se adaugă unui lung şir de evenimente similare legate de dictatură şi crimă. Petrolul, gazele naturale şi alte resurse sunt numai o parte a ecuaţiei dictaturii. O altă componentă o reprezinta dorinţa oamenilor de libertate şi speranţă. Nu sunt de acord cu pedeapsa capitală, dar cazul lui Saddam este diferit. Să ne gândim la câte crime a facut şi la uciderea ginerilor lui. Aşa că-şi merită soarta. Aviz amatorilor care vor să elimine petrodolarul. Reamintere politică pentru omenire că SUA este o supra-putere şi face ceea ce îi serveşte interesele, legal sau ilegal.
Toată procedura a fost greşită, invadarea Irakului sub masca deţinerii de către Saddam a unor arme de distrugere în masă, a "libertăţii"şi drepturilor umane, arestarea, condamnarea si execuţia lui Saddam. Cine sunt americanii, mă refer la lideri, să decidă ce este bine şi rău pe pământul acesta? Cred că nici lui Bush nu o să-i fie prea bine pe viitor. În zonă este război civil, dar americanii nu-l recunosc. Ţările musulmane se vor revolta şi s-ar putea să se cam clatine tare globul nostru pământesc. Aceleaşi cu cele ale executării lui Ceauşescu: şarpele îşi va pune căţei la conducerea Irakului, care vor face din ce în ce mai multe datorii, în timp ce poporul irakian o va duce din ce în ce mai prost. Aşa cum românii au avut o şansă după '89, şi poporul irakian are acum ocazia să trăiască în libertate. Nu mă pot bucura de moartea unui om, cum nu m-am bucurat nici de moartea celor aproape 3000 de oameni de la WTC la 11 sept.2001. Cu un lucru sunt de acord. Dictatorilor le trebuie aplicate metodele lor ca să priceapă alţii să nu le mai calce pe urme. Ce a făcut Saddam în Irak nu a fost corect, deoarece nu avea dreptul să ia viaţa unor oameni, nici pedeapsa prin spânzurare nu a fost corectă. Dar în proporţie de 75% şi-a meritat soarta.
Saddam Hussein, "Un criminal în serie care a condus o bandă de tâlhari înarmaţi ce a terorizat un popor - în acest caz irakian". Ca mulţi alţi criminali în serie îşi merită soarta. Nu peste mult timp Irakul va fi o ţară prosperă, aşa cum sunt multe ţări din zona Golfului Persic. Mă bucur că l-au executat, îşi merita soarta cu vârf şi îndesat. În Irak va continua războiul civil încă mulţi ani, democraţia NU va triumfa şi va apărea un nou dictator de tipul lui Saddam Hussein. Saddam trebuia ucis, din păcate motivele găsite au fost false, nu a fost un proces cinstit, dar nici domnia sa nu a fost una cinstită. Întrebarea ce se pune acum: ce soluţii vor găsi americanii să împace cele 3 grupuri etno-religioase din Irak? Lichidarea lui Saddam Hussein este încă un gest al celor ce deţin controlul prezentului, al viitorului şi în fine al trecutului, pentru a-l parafraza pe George Orwell. Pe vremea romanilor regii barbari care nu făceau politica Romei sfârşeau în arenă după ce erau plimbaţi prin cuşti pe străzile oraşului. Astăzi, cei ce se opun Washingtonului sunt expuşi la TV tocmai în timp ce li se controlează dinţii asemenea animalelor şi apoi sfârşesc în ştreang.
Păcat că lumea pierde aşa mari dictatori. În aceste zile a fost executat Hussein, păcat că trece şi Irakul prin ce trecem noi. Dar la execuţia lui Bush când vom asista? Ce fraieri suntem noi oamenii că ne ucidem conducătorii... Cred că asemenea exemple de execuţii sunt barbare, indiferent cine este executat. Cu cât suntem mai civilizaţi atunci când aplicam metodele dictatorilor? Fără să vreau, mă duce gândul la cei puternici care fac din democraţie o armă cu care se joacă periculos. Nu ştiu ce pedeapsă ar fi meritat, nu mă simt în măsură sa-l judec, doar cei ce au trăit sub dictatura lui trebuiau să-l judece, fără intervenţii straine...Dar ce au de a face americanii cu capturarea şi procesul lui Hussein? De ce trebuie să se amestece ei în treburile tuturor? Presupun că PETROLUL este cel mai important obiectiv al lor. Trebuia lăsat în viaţă să simtă ce înseamnă să sufere, nu trebuia făcut un martir din el, violenţele nu vor înceta, trebuie să-i lăsăm să se omoare între ei, altă variantă nu este. Este un act normal de dreptate, care poate descuraja alţi dictatori sau potenţiali dictatori. Aşa cum a trăit şi-a găsit sfârşitul. Procesul a fost suficient de lung, mediatizat, corect în sens irakian. Execuţia contravine regulilor lumii europene, asta nu înseamnă că Europa avea vreun drept să-l judece pe Hussein.
Saddam trebuia executat de mult. Ce a făcut omul ăsta criminal a făcut ce a vrut cu propriul popor. Şi acolo i-a fost soarta. Noi românii ar trebui să ne uităm la criminalii noştri. Cine-i pedepseşte? 148 de morţi versus 800000 plus 3000 americani. Cine ar mai trebui să fie pedepsit? Vae Victis ! Istoria este scrisă de învingători. Interesant mi se pare simbolul acestei execuţii. La fel ca şi în cazul soţilor Ceauşescu executaţi în ziua de Crăciun, Saddam Hussein a fost executat în a doua zi de Eid ul-Adha (festivalul sacrificiului), una din cele 2 mari sărbători musulmane. Cred că îşi merită soarta, dar cred totuşi că nu noi suntem cei care judecă, ci Unul mai mare care e peste toţi. După părerea mea ar fi meritat închisoare pe viaţă, nu pedeapsa capitală. Mai mult ca oricând credibilitatea politică a Marii Britanii şi Satelor Unite este zero! Este absolut revoltător acest asasinat politic, iar Saddam Hussein va deveni un martir. Ştim foarte bine că mobilul acestui război sunt resursele de petrol şi mai ştim foarte bine şi ce rol au avut SUA de-a lungul timpului, sprijinind regimuri totalitare în lume. Nu este primul asasinat comandat de SUA şi nu va fi nici ultimul. Învingătorii scriu istoria. Învingătorii au jucat cu aceeaşi carte cu care a jucat şi Saddam Hussein, moartea. Prin acest simplu fapt, s-au coborât sub nivelul fostului dictator, care asta aştepta. Nu văd egalitate în a primi un criminal oarecare şi unul acuzat de genocid aceeaşi pedeapsă. Egalitate există doar in fata Lui Dumnezeu; restul sunt lozinci. De ce nu a putut avea si Saddam Hussein aceeaşi condamnare pe care a avut-o Napoleon? Un moment profund întristător în care îmi este ruşine că aparţin speciei umane. Pedeapsa cu moartea nu mai are ce căuta în lumea în care trăim. Nutresc speranţa că acest eveniment care dezbină nu numai lumea arabă, ci desparte naţiunile şi conştiinţele, va duce mai repede la abolirea universală a acestei ruşini umane numită pedeapsa cu moartea.
Moartea unui dictator este o moarte ca oricare alta. Saddam nu mai era demult decât un pretext pentru cei aflaţi în dispută. Istoria o fac cei rămaşi în viaţă. Şi problemele lor se pare că au rămas aceleaşi. E clar că Saddam a fost un criminal şi nu încape nici cea mai mică îndoială că a comis crime îngrozitoare, dar nu pot să nu-mi pun 3 întrebări: 1. Cum mai e posibil ca în secolul XXI o persoană, fie ea şi judecător, să aibă drept de moarte asupra alteia când NIMENI pe lumea asta nu e capabil să creeze viaţa? 2. La ce a folosit această execuţie sumară, foarte asemănătoare cu cea a soţilor Ceauşescu? şi 3. Dacă pedeapsa este consecinţa unor crime (pentru că a omorî e păcat), cu ce sunt mai puţin criminali judecătorii care l-au condamnat pe Saddam la spânzurătoare? Americanii cred că vor obţine ceva în plus cu spânzurarea lui Saddam, da, mai mulţi soldaţi americani morţi. Energetic, America este pe sfârşite, va atârna în acelaşi ştreang cu Saddam. Judecata lui Saddam se întoarce împotriva poporului american, este timpul ca familile americane să simtă această moarte prin cei ce se vor întoarce, înveliţi, sub drapel. Nu e bine că l-au omorât pe Saddam, dacă el a fost un criminal nu înseamnă că şi alţii trebuie să fie la fel. Aduceţi-vă aminte de vorbele scrise în Biblie: "Iartă-ne Doamne păcatele noastre precum iertăm şi noi păcătoşilor noştri". Dacă nu l-au iertat (ţinând-ul toată viaţa în închisoare) nu vor fi iertati nici ei. Las' că-i vine şi lui Bush rândul, ăsta a ucis şi umilit mult mai mulţi!
Istoria se repetă, din păcate. A fost la fel ca şi cu soţii Ceauşescu, proces incorect şi ucidere cât mai rapidă. Statele Unite, Marea Britanie şi Israelul cred că pământul e al lor, dar se înşeală amarnic şi roata se va întoarce înzecit. Dumnezeu să-l ierte! Cred că nici o pedeapsă aplicată acestui dictator nu-i poate şterge din păcatele pe care le-a comis. Problema este ce se va întâmpla cu lumea arabă după această execuţie. Sincer îmi este frică. Acum toţi condamnăm regimurile totalitare. Fiecare susţinem cu tărie ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Dar, oare nu cu aceeaşi tărie trebuie să-l condamnăm şi pe Bush pentru moartea a mii de oameni? Şi în SUA există încă pedeapsa cu moartea, iar Bush ar trebui şi el pus pe scaunul electric. Saddam a fost spânzurat, poate şi cu intervenţia directă a americanilor. Aşa i-a fost destinul. A fost urcat sus, de ei şi coborât prin ştreang, tot de ei. Britanicii sunt realişti si poate mai umani, pentru că nu sunt de acord cu astfel de pedepse. Uneori însă răul trebuie tăiat de la rădăcină. Intervenţia directă şi fără anestezie este dureroasă, atât pentru privitor, cât şi pentru pacient. Cate destine au ucis dictatorii? Câte suflete au fost mutilate şi aruncate în groapa istoriei?
Aşa cum Saddam Hussein susţine că regimul lui nu a făcut rau, nici această spânzurare nu e ceva rău pentru Saddam Hussein. În schimb, această spânzurare constituie continuarea avertismentelor la adresa tuturor celor care îşi mai închipuie că vor mai ucide fără să fie pedepsiţi, reprezintă un bun motiv pentru calmarea atentatorilor, care probabil că vor mai trage la jugul atentatelor un timp, apoi le vor rări, ca toţi oamenii rataţi. Este greu de spus dacă este bine că Saddam Hussein a fost executat. Teoretic, poate nu este bine. Dar practic, doar cei care au trăit acolo, sub dictatură, ştiu ce simt în legătură cu acest lucru. Este drept că şi noi am trăit sub dictatură, dar specificul primează: societate, religie, economie, educaţie, etc., astfel că nu sunt două dictaturi identice în aplicarea lor. Allah (Dumnezeu) să-l ierte! Personal mă opun pedepsei cu moartea. Saddam a meritat pedeapsa maximă şi din nefericire pedeapsa capitală încă se mai aplică în multe ţări. Moartea unui dictator nu va rezolva problemele interne ale unei ţări. Lupta dintre secte, situaţia catastrofală în economie, corupţia endemică vor continua pentru mulţi ani. Avem un exemplu în România, care în primii ani dupa executarea misterioasă a cuplului Ceauşescu a ajuns mai rău decât înainte şi rănile nu s-au închis. Irakul nu are o Uniune Europeană în apropiere pentru a se inspira. Instabilitatea va continua cu consecinţe imprevizibile. Executarea lui Saddam Hussein reprezintă o crimă. Sunt de acord că Saddam a comis crime împotriva umanităţii şi trebuia pedepsit pe măsură, dar pedeapsa trebuia pronunţată de un tribunal legal. Tribunalul care l-a judecat pe Saddam a fost constituit de către ocupanţii americani, care au invadat Irakul încălcând legile internaţionale. Motivarea invaziei, după cum s-a văzut a fost pură invenţie. Oricine încalcă o lege comite automat o ilegalitate, şi Statele Unite prin ocuparea Irakului încălcând legile internaţionale au comis o ilegalitate. Tribunalul care l-a judecat pe Saddam fiind înfiinţat sub ocupaţia americană este din start un tribunal ilegal. Este o mare ruşine ca astăzi în secolul XXI oameni sunt ucişi ca animalele(indiferent ce au făcut sau cine sunt). Dar asta nu contează atunci când America vrea cu orice preţ să pedepsească "dictatorii". Unde este democraţia? Unde sunt drepturile omului?
A murit aşa cum a trăit! Ce va urma? Va fi abrogată legea cu privire la pedeapsa capitală prin spânzurare? Şi soarta lor (a irakienilor) a fost pecetluită ca şi cea a poporului român care a cerut şi a primit sânge de om în ziua de Crăciun. . E ruşinos. Este totuşi normal. O normalitate ciudată dupa mii de ani de civilizaţie. Efectul acestei execuţii va fi aproape nesemnificativ. Oricum Saddam era scos deja din joc. Este doar o palmă pe obrazul justiţiei. Este doar o dovadă că justiţia este răzbunătoare în loc să fie imparţială. Pe de o parte, exportatorul american de democraţie ar fi putut să exporte şi execuţia prin injecţie letală pentru fostul aliat Saddam, astfel încât marea de durere să nu mai crească cu încă o picătură. Pe de alta, Saddam care a strigat sus şi tare că nu-i e frică de moarte, putea să se sinucidă încă de la capturare, precum Hitler. Concluzia: a mai murit un mincinos ticălos omorâtor de oameni. Impactul asupra situaţiei din Irak va fi minim, nici măcar suniţii nu-l vor mai regreta, deoarece îşi vor aduce aminte că din prima zi la putere Saddam a omorât suniţi, proprii camarazi de luptă şi de partid. Ca toţi dictatorii, Saddam Husein considera că având puterea poate ucide după bunul plac. Poate că astfel a dispărut simbolul uman care întărea mentalitatea că poţi ucide oricând şi pe oricine. Dacă se va întâmpla aşa, vom vedea în timp. Deocamdată lumea arabă prin reprezentanţii ei întunecaţi a făcut un cult din a ucide după bunul plac. Poate că procesul nu a fost pe deplin corect, dar Saddam merită pedepsit pentru crimele comise. Cât despre violenţele din Irak, cu siguranţă că nu vor înceta. Atât la proces cât şi pe parcursul lui, mai multă demnitate a avut inculpatul decât cei care l-au judecat! Este o groaznică eroare de neiertat, sa accepţi ca mass media să fie lăsată să filmeze când cineva este terorizat de iminenta suferinţă a morţii, văzând o lume întreagă cum omul Saddam Hussein moare în direct filmat de toate televiziunile! Când vezi acele imagini şocante te apucă revolta, ştiind că în lumea în care trăim a dispărut sensibilitatea, mila şi pudoarea! Ruşine să le fie americanilor că au invadat Irakul! Totul a fost dirijat de la Casa Albă. Este trist când după 2000 de ani de creştinism Bush, Blair şi alţi fanatici mai mari ca însuşi Saddam se dedau la asemenea fapte oribile şi mai au tupeul să se transforme în justiţiari mondiali. Este o ruşine şi pentru naţiunile din care provin aceşti propovăduitori ai minciunii. Petrolul arab stă la mijlocul crimelor comise în acea parte a lumii şi nu dragostea de democraţie a lui Bush şi Blair pentru irakieni. Defunctul Saddam era copilul adoptiv al marii Americi precum Bin-Laden şi când nu s-a supus stapâinilor lor, sunt criminali internaţionali.
Principiul dinte pentru dinte, sânge pentru sânge şi moarte pentru moarte face parte din cultura multor popoare. El se aplică şi în ţări cu democraţie avansată. Deci nu trebuie sa ramânem surprinşi că se regăseşte şi în legislaţia irakiană. Desigur, execuţia lui Saddam Hussein va fi utilizată ca armă politică, vor apărea distorsiuni şi alambicări în fel şi chip, dar un fapt rămâne limpede: un dictator care a comis asasinate in masă fost judecat şi executat. Încă o cupă de otravă a fost turnată la rădăcina raului. Condamnarea la moarte a lui Saddam Hussein a fost hotărâtă de americani. Este o naivitate să crezi altfel. Dar consecinţele ei se vor întoarce împotriva lor. Este un adevăr banal că omorând un om, vei da putere ideii în care el crede şi pe care o propovăduieşte. Dacă Isus nu murea pe cruce şi Biserica nu pierdea atâţia mucenici în persecuţii îngrozitoare, astăzi nu ar fi existat creştinismul. Este o prostie să transformi pe cineva în martir când foarte bine îl poţi ţine închis o viaţă, osândit la uzare şi uitare. Când un animal omoară un alt animal simt o milă profundă. Când un om omoară un alt om, am un sentiment (ca membru al speciei), de ruşine profundă! Am aflat despre sute de gropi comune, ştiu despre gazarea a sute de bărbaţi, femei, copii, am văzut televizate scene de groaza din timpul lui Saddam, această fiară crudă, inumană. Judecarea, din păcate încă incompletă, ca şi executarea lui, o consider actul final de scotere a lui din specia umană! Nu cred că dispariţia lui Saddam Hussein va avea vreun impact notabil asupra evoluţiei politice în Irak, atâta vreme cât însuşi destinul lui după înlăturarea de la putere era total nesemnificativ în politica irakiană. Chiar făcut după tipicul justiţiei irakiene, executarea prin spânzuratoare a lui Saddam pare a fi menită să atragă popularitate pentru şiiţii aflaţi la putere la Bagdad şi să legitimeze un nou discurs electoral în Statele Unite. Este foarte probabil că pe fondul continuării violenţelor moartea aceasta să-l transforme pe dictator într-un mit şi să se vorbească peste un timp ca despre toţi morţii, adică numai de bine. Dacă printre victimile de la Dujail sau Halbja ar fi fost şi copilul meu, acum aş fi fost mai liniştit. Puterea exemplului este ingura soluţie. Cine va face ca el, ca el o să păţească. Această crimă este nedreaptă. Oricum cei care l-au susţinut pe Saddam îl vor răzbuna, pentru că Allah e mare şi vede tot.
Saddam a fost un criminal fără precedent. Gândiţi-vă la familiile ale căror copii au rămas orfani, femei văduve, familii dezmembrate. Mulţi irakieni au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara din cauza unui maniac. Să nu-l plângem pe Saddam pentru că a fost executat...ci pentru că a murit nemântuit. Este adevărat cuvântul scris în BIBLIE: "Ceea ce seamănă omul, aceea va secera". O crimă oribilă, au demonstrat că sunt la fel ca el, nişte criminali...Măcar dacă acum se vor împuţina masacrele în Irak. Cred că ne-am întors înapoi cu cel puţin 300 de ani dacă în anul 2006 putem asista la o execuţie prin spânzurare. Asta se numeşte barbarie şi cei care sunt responsabili vor plăti dacă nu în această viaţă atunci vor da socoteală în faţa lui Dumnezeu. Ruşine pentru guvernul irakian şi pentru toţi cei care au asistat în tăcere la această crimă. Un criminal ucis de o coaliţie şi mai criminală decât el, coaliţie din care fac parte, din păcate, şi Marea Britanie şi România. Ruşine.
Am fost şocat să aflu că Saddam a fost executat în plină sărbătoare musulmană. Cu toate că procesul şi pedepsirea au fost necesare, cred că închisoarea pe viaţă ar fi fost de ajuns. De ce a trebuit executat? Pentru a face pe plac Casei Albe care îşi arată încă o dată aroganţa? După ani de zile de cooperare şi sprijin tacit al regimului irakian în conflictul cu Iran, acum când e nevoie de un ţap ispăşitor îl execută pe Saddam. O zi tristă pentru principiile democratice ale vestului în care România îşi pune atâtea speranţe şi încredere. Este o crimă legală. Părerea mea este că pedeapsa capitală trebuie abolită indiferent de ţară, religie şi cultură. Noi am primit viaţa de la Dumnezeu şi tot EL are dreptul să ne-o ia, asta indiferent de ce a făcut Saddam sau fac alţii la fel ca el. Trebuia închis pe viaţă şi interzise anumite facilităţi, dar pentru poporul Irakian poate e mai bine aşa, asta determinându-i să înceteze atrocităţile unii împotriva altora şi să se apuce să îşi reconstruiască ţara şi să mai facă şi altceva în afară de a se omorî între ei. Eu sper ca Statele Unite să nu profite mai multe decât profită acum de pe urma haosului din Irak creat chiar de ei.
Am avut o tresărire neplăcută când am citit vestea executării lui Saddam Hussein. Nu suntem noi oamenii judecătorii supremi! Poate că, ispaşirea pedepsei pe viaţă era mai eficientă... Este greu de spus ce evoluţie va avea Irakul acum dupa stârnirea atâtor demoni...Dumnezeu să le dea înţelepciune, iar ei s-o primească. "Fiecare pasăre piere pe limba ei" spune o vorbă bătrânească. Irakul se va dezmembra în state naţionale. Poate că iniţial aceste state vor avea statut formal de regiuni autonome. Confuza politică americană în Orientul Apropiat şi Mijlociu a reuşit să transforme problema socialismului naţionalist arab într-o problemă religios -naţională. Saddam nu reprezenta un factor asociat identităţii naţionale şi consecinţele vor privi eventual câţiva nostalgici suniţi. Acum arabii vor şti că e în joc identitatea lor naţională, religioasă, culturală şi mai ales rezervele de petrol. Domnului Bush îi va lipsi oaia neagră Saddam, de care totuşi încă mai avea nevoie. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ar fi fost bine ca şi Nicolae şi Elena Ceauşescu să fi beneficiat de un proces la fel de drept şi detaliat ca cel al lui Saddam Hussein.
Arhivă