Oleg Brega este liderul organizaţiei Hyde Park

Organizaţia non-guvernamentală Hyde Park a declanşat chiar o campanie de protest în faţa Ambasadei României la Chişinău.

Ar trebui România să reia acordarea în procedură accelerată a cetăţeniei celor care au avut părinţi sau bunici care au fost cetăţeni ai României?

Ar fi o asemenea măsură compatibilă cu statutul României de viitor membru al Uniunii Europene?

În condiţiile în care un procent aproape nesemnificativ se declară români şi vorbitori de limbă română, pare să fie clar că cetăţenia română este solicitată pentru a servi dorinţelor celor de peste Prut de a ajunge mai uşor în ţările Uniunii Europene. Argumentele invocate pentru redobândirea cetăţeniei române nu sunt semnificative in ochii birocraţilor de la Bruxelles. În condiţiile în care flexibilitatea excesivă a forţei de muncă în piaţa unică europeană dă mari bătăi de cap oficialilor UE (să nu uităm că pe acest motiv Tratatul Constituţional a fost respins anul trecut în două state fondatoare ale UE), îmi este greu să cred că procesul acordării cetăţeniei române va fi reluat foarte curând. Doar acordarea statutului de ţară candidata la UE care presupune afirmarea unui anagajment ferm al Republicii Moldova de respectare a clauzelor de aderare va putea repune în drepturi speranţele basarabenilor de a deveni români nu doar în acte, ci şi în mentalitate. Punerea la îndoială a extinderii europene în următorii ani nu trebuie însă să excludă dialogul de o parte şi de alta a malurilor Prutului care poate îmbrăca diferite forme, chiar şi în afara unei cetăţenii comune.
Nicolae Drăguşin, Alexandria

În ciuda dorinţelor fireşti de integrare, nu cred că România a ajuns la maturitatea politică şi administrativă a unei unei integrări. Totodată, nu sunt conştient care este cadrul juridic internaţional conform căruia cetătenia este acordată cetăţenilor altei ţări. Retrospectiv însă, detaliile pot fi puse la punct mai târziu, deoarece nici Germania anilor '90 nu a fost pregătită.
Rope, Bucureşti

Sigur că ar trebui să fie accelerată procedura de acordare a cetăţeniei române. Ar trebui acordată imediat! Eu îi consider pe basarabeni ca fiind români, deci nu văd chestiunea aceasta ca o problemă.
Dragoş Cioranic, Canada

De ce este nevoie de 4 ani de şedere în România, pentru ca studenţii basarabeni să poată apoi constitui dosarul pentru redobândirea cetăţeniei române? Se poate scurta această perioadă până la 2 ani, şi nici ăştia n-ar fi justificaţi, în condiţiile în care majoritatea basarabenilor care-şi fac studiile în România se consideră români. De ce Statul Român indirect ne respinge din ţară, după terminarea studiilor, forţându-ne să ne continuăm cariera ori înapoi în RM sau mai departe. Fără cetăţenie este apropae imposibil să te angajezi în Romania.
Victor Cernobai, Căuşeni, Republica Moldova

Din iritarea vădită a Preşedintelui Băsescu, atunci când la o conferinţă de presă i s-a pus o întrebare pe aceasta temă, am tras concluzia că nu era pregătit pentru aceasta temă. Ca cetăţean român descendent basarabean, am multe rude care care aşteaptă cetăţenia. Pe de altă parte, este justificată suspiciunea autorităţilor române, atât timp cât în urmă cu câţiva ani, redobândirea cetăţeniei era tratată ca o afacere profitabila pentru unii intermediari care ofereau bani cetătenilor moldoveni în schimbul înlesnirilor ce urnau să le primească după ce deveneau cetăţeni români.
Nicolae Zagura, Piatra Neamţ

Chiar dacă mă simt român, la fel cum părinţii, bunicii şi străbunicii mei (am dovezi), nu mai cred că voi reuşi să devin "român cu acte de român". De 4 (patru!) ani aştept să fiu chemat la Consulatul României din Chişinău să depun actele. Am telefonat şi am rugat măcar să-mi spună dacă plicul cu cererea mea a ajuns la consulat (n-am încredere în Poşta Moldovei), dar cei de la Consulat mi-au spus că nu pot să ofere astfel de informaţie! Cred că intenţionat se pun o mulţime de piedici ca să renunţãm la ideea de-a redeveni cetăţeni ai României.
Gheorghe Buja, Chişinău

Încă nu am fost invitaţi la modul definitiv să păşim în Europa şi oportuniştii au apărut grămadă. Staţi fraţilor! Să vedem dacă cei ce ne invită vă acceptă şi pe voi, sau trebuie să mai treacă o vreme până faceţi şi voi nişte reforme, până învăţaţi să votaţi, cât de cât, măcar ca noi, până înăţaţi limba română şi poate începeţi să gândiţi altfel. De fapt ca ţări distincte am avut şi avem şanse egale.
Îmi pare rău de bucovinenii din nordul Bucovinei, care au avut altă istorie şi au gândit întotdeauna altfel.
Constantin, Chelba, Suceava

Dacă aş vrea să fiu ironic, aş putea arăta modul în care vecinii unguri au înţeles să îşi sprijine etnicii maghiari din Ardeal şi ar rezulta, judecând la fel, că cetăţenii din Republica Moldova să primească "legitimaţii de român". Cred însă că problema Basarabiei şi a românilor de acolo implică o discuţie mai amplă şi din păcate extrem de complicată. Idealul ar fi ca nu doar cetăţenii români din Basarabia să redevina ai României, ci şi însăşi Basarabia, ca pământ românesc, aşa cum s-a stabilit la 27 martie 1918. Acest ideal, cu sau fără accelerarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române, se va realiza fără doar şi poate sub umbrela Uniunii Europene, atunci când momentul va fi potrivit. Până atunci, romanii de ambele părţi ale Prutului trebuie să aibă grijă ca subiectul reîntregirii neamului românesc să rămână permanent treaz pe agenda discuţiilor oficialilor celor două state, România şi Republica Moldova.
Daniel Mătăsaru, Iaşi

Sunt vreo câţiva vecini de ai mei care se trag din fundurile Rusiei şi au deja cetăţenie română. Înţeleg problemele României în legătură cu acordarea cetăţeniei. Atunci, aş dori să întreb oficialii de la Bucureşti: au cercetat ei măcar un caz de acordare a cetăţeniei ruşilor din Transnistria, veniţi recent din Siberia, şi cine se face vinovat de astfel de cetăţenii? Că oficialii de la Chişinău nu doresc acest lucru este clar - vă inchipuiţi într-o bună zi 80 la sută din populaţia Republicii Moldova cu paşapoarte româneşti? Conducerii de la Chişinău îi rămâne doar să resemneze actul din 27 martie 1918, şi atât! Îmi pare rău, că statul român nu doreşte să îndrepte greşeala din 1940, când a cedat pământul, cu tot cu adepţi, sovieticilor, indiferent de motive! Românii din Basarabia au probleme destule cu conducerea comunstă de la Chişinău, de ce ar trebui să le mai pună piedici şi cei de la Bucureşti?
Igor Lîsenko, Chişinău

Acordarea cetăţeniei române trebuie făcută imediat celor care au avut părinţi sau bunici cetăţeni români indiferenţă unde trăiesc ei acum. Mai mult, cred că trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi vlahii şi aromânii din sudul Dunării. Măsura respectivă nu văd de ce ar fi în contradicţie cu statutul nostru de viitor membru al Uniunii Europene, din contră cred că este un atu puternic în acest sens, mai mulţi cetăţeni mânaţi de aceleaşi gânduri vor face o Europă mai puternică.
Virgil Popescu, Turnu Severin

D-le Gheorghiu - conduceţi Departamentul Românilor de Pretutindeni - asta ar însemna că trebuie să-i ajutaţi pe românii din jurul graniţelor în problemele lor (inclusiv cea a redobândirii cetăţeniei) - asta ar însemna că "aveţi tot dreptul" (nu zic că sunteţi obligat) să interveniţi pe lângă Ministerul Justiţiei (şi nu numai - poate şi pe la Guvernul României) pentru "a-i ruga" să MĂREASCĂ NUMĂRUL FUNCŢIONARILOR CONSULATULUI DIN CHIŞINĂU ŞI NUMĂRUL MAGISTRAŢILOR CARE REZOLVĂ DOSARELE DE REDOBÂNDIRE. Sunt 29.000 de dosare - anul trecut s-au redobândit doar 1400 - asta ar însemna pentru cei de la coadă, că dosarul lor va ajunge la Comisie în 20 DE ANI - BĂTAIE DE JOC!!!
Denis, Bucureşti

Am depus actele pentru redobândirea cetăţeniei în august 2002, ca pretitundeni sunt încă mulţi birocraţi publici, cărora nu le pasă de banii contribuabililor, care-i susţin.
Vasile Lavric, Republica Moldova

Sunt cetăţean al Republicii Moldova care-şi face studiile în România. Am trimis cu 2 ani în urmă un plic cu cererea de redobândire a cetăţeniei române către Consulatul României din Chişinău, şi nu am primit nici un răspuns. In schimb cunosc persoane care şi-au redobândit-o pe alte căi, îm to acest timp. Îmi pun întrebarea ce se întâmplă de fapt la acel consulat, încât cei care urmează calea corectă, stau şi aşteaptă la nesfârşit, iar cei care ocolesc drumul anevoios o capătă mai rapid şi mai uşor?
Cristina, Republica Moldova

Explicaţi-mi vă rog, care este diferenţa între un plic expediat prin poştă şi un plic lăsat în cutia postala a Consulatului României de la Chişinău? Am lăsat plicul cu cererea de programare a depunerii documentelor pentru redobândirea cetăţeniei române, respectând toate condiţiile, ca în final să-mi spună, la Consulat, că conţinutul cutiei poştale era aruncat la lada cu gunoi! Credeţi că e normal aşa ceva?
Inga Brăileanu, Republica Moldova

Au trecut mai bine de 15 ani de la revoluţie, de ce statul român nu face paşi concreţi in privinţa cetăţenilor Republicii Moldova în privinţa cetăţeniei, pentru că de facto noi suntem cetăţeni români, dar nu avem cetăţenie nu din vina noastră.
Dorel Negru, Republica Moldova

De ce redobândirea cetăţeniei române e atât de anevoioasă pentru românii din Basarabia? Există vreun proiect anume care să soluţioneze această problemă?
Ion Gheorghiţă, Republica Moldova

Am depus actele pentru redobândirea cetăţeniei române în august 2003. De atunci mă hrănesc cu iluzii. Vreau să ştiu cu certitudine cât va mai trebui să şstept, din moment ce s-a mediatizat că procedura de redobândire a cetăţeniei a devenit mai eficientă.
Lucia Danu, Chişinău

Sunt român din Republica Moldova şi astept de 3 ani şi 5 luni să mi se analizeze dosarul pentru redobândirea cetăţeniei române! De ce chinezii, irakienii, arabii, şi alte naţiuni de pretutindeni sunt trataţi preferenţial şi în doar câteva luni li se analizează dosarul pentru dobândirea cetăţeniei române, iar românii de pretutindeni trebuie să aştepte ani frumoşi pentru ca autorităţile române să-şi faca timp şi pentru ei?
Vadim Buzdugan, Republica Moldova

Soţia mea este din Republica Moldova, eu fiind cetăţean român. Din ce motiv pentru obţinerea cetăţeniei române pentru soţia mea nu se urmează o cale mai scurtă? Germania are o astfel de politică faţă de germanii sosiţi din România, de exemplu.
Virgil Popa, România

Redobândirea cetăţeniei este o chestiune destul de delicată câtă vreme nu numai românii basarabeni au pierdut-o în tulburarea secolului care a trecut. Pentru mulţi alţii dobândirea iniţială a cetăţeniei a fost rezultatul unor presiuni impuse României sau cel puţin aşa percepută de clasa politică românească, iar altora li s-a imputat lipsa de loaialitate faţă de statul român şi din această cauză o procedură generală de redobândire automată a cetăţeniei nu este agreată. Nu mai vorbesc de consecinţele patrimoniale şi multe altele. Cred că statul român gândeşte o redobândire a cetăţeniei româneşti pentru basarabeni în cadrul procesului de integrare în Uniunea Europeană a celor doua entităţi statale româneşti, fapt ce a făcut, de altfel, şi obiectul unor declaraţii politice.
Alexandru Jecu, Bucureşti