 | | | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Adresaţi o întrebare domnului Mihai Gheorghiu | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe, Mihai Gheorghiu, şef al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, răspunde întrebărilor adresate de ascultătorii BBC din toată lumea. Puteţi trimite şi alte întrebări secretarului de stat Mihai Gheorghiu. Scrieţi-ne iar noi vom transmite întrebările Dumneavoastră Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni. Redobândirea cetăţeniei române pentru basarabeni Sunt vreo câţiva vecini de ai mei care se trag din fundurile Rusiei şi au deja cetăţenie română. Înţeleg problemele României în legătură cu acordarea cetăţeniei. Atunci, aş dori să întreb oficialii de la Bucureşti: au cercetat ei măcar un caz de acordare a cetăţeniei ruşilor din Transnistria, veniţi recent din Siberia, şi cine se face vinovat de astfel de cetăţenii? Că oficialii de la Chişinău nu doresc acest lucru este clar - vă inchipuiţi într-o bună zi 80 la sută din populaţia Republicii Moldova cu paşapoarte româneşti? Conducerii de la Chişinău îi rămâne doar să resemneze actul din 27 martie 1918, şi atât! Îmi pare rău, că statul român nu doreşte să îndrepte greşeala din 1940, când a cedat pământul, cu tot cu adepţi, sovieticilor, indiferent de motive! Românii din Basarabia au probleme destule cu conducerea comunstă de la Chişinău, de ce ar trebui să le mai pună piedici şi cei de la Bucureşti? D-le Gheorghiu - conduceţi Departamentul Românilor de Pretutindeni - asta ar însemna că trebuie să-i ajutaţi pe românii din jurul graniţelor în problemele lor (inclusiv cea a redobândirii cetăţeniei) - asta ar însemna că "aveţi tot dreptul" (nu zic că sunteţi obligat) să interveniţi pe lângă Ministerul Justiţiei (şi nu numai - poate şi pe la Guvernul României) pentru "a-i ruga" să MĂREASCĂ NUMĂRUL FUNCŢIONARILOR CONSULATULUI DIN CHIŞINĂU ŞI NUMĂRUL MAGISTRAŢILOR CARE REZOLVĂ DOSARELE DE REDOBÂNDIRE. Sunt 29.000 de dosare - anul trecut s-au redobândit doar 1400 - asta ar însemna pentru cei de la coadă, că dosarul lor va ajunge la Comisie în 20 DE ANI - BĂTAIE DE JOC!!! Am depus actele pentru redobândirea cetăţeniei în august 2002, ca pretitundeni sunt încă mulţi birocraţi publici, cărora nu le pasă de banii contribuabililor, care-i susţin. Sunt cetăţean al Republicii Moldova care-şi face studiile în România. Am trimis cu 2 ani în urmă un plic cu cererea de redobândire a cetăţeniei române către Consulatul României din Chişinău, şi nu am primit nici un răspuns. In schimb cunosc persoane care şi-au redobândit-o pe alte căi, îm to acest timp. Îmi pun întrebarea ce se întâmplă de fapt la acel consulat, încât cei care urmează calea corectă, stau şi aşteaptă la nesfârşit, iar cei care ocolesc drumul anevoios o capătă mai rapid şi mai uşor? Explicaţi-mi vă rog, care este diferenţa între un plic expediat prin poştă şi un plic lăsat în cutia postala a Consulatului României de la Chişinău? Am lăsat plicul cu cererea de programare a depunerii documentelor pentru redobândirea cetăţeniei române, respectând toate condiţiile, ca în final să-mi spună, la Consulat, că conţinutul cutiei poştale era aruncat la lada cu gunoi! Credeţi că e normal aşa ceva? Au trecut mai bine de 15 ani de la revoluţie, de ce statul român nu face paşi concreţi in privinţa cetăţenilor Republicii Moldova în privinţa cetăţeniei, pentru că de facto noi suntem cetăţeni români, dar nu avem cetăţenie nu din vina noastră. De ce redobândirea cetăţeniei române e atât de anevoioasă pentru românii din Basarabia? Există vreun proiect anume care să soluţioneze această problemă? Am depus actele pentru redobândirea cetăţeniei române în august 2003. De atunci mă hrănesc cu iluzii. Vreau să ştiu cu certitudine cât va mai trebui să şstept, din moment ce s-a mediatizat că procedura de redobândire a cetăţeniei a devenit mai eficientă. Sunt român din Republica Moldova şi astept de 3 ani şi 5 luni să mi se analizeze dosarul pentru redobândirea cetăţeniei române! De ce chinezii, irakienii, arabii, şi alte naţiuni de pretutindeni sunt trataţi preferenţial şi în doar câteva luni li se analizează dosarul pentru dobândirea cetăţeniei române, iar românii de pretutindeni trebuie să aştepte ani frumoşi pentru ca autorităţile române să-şi faca timp şi pentru ei? Soţia mea este din Republica Moldova, eu fiind cetăţean român. Din ce motiv pentru obţinerea cetăţeniei române pentru soţia mea nu se urmează o cale mai scurtă? Germania are o astfel de politică faţă de germanii sosiţi din România, de exemplu. Solicitări de finanţare De doi ani am fondat în Ungaria un teatru românesc profesionist. Primul din această ţară şi, exceptând Republica Moldova cred că este singurul teatru românesc din afara României. La prima sa participare la festivalul de teatru al minorităţilor din Budapesta, "Lecţia" lui E.Ionesco a fost considerat de juriu cel mai bun spectacol. Jucăm la Budapesta (o data şi prin amabilitatea centrului cultural de aici), la Szeged, Gyula,etc. A trebuit să refuzăm din motive financiare invitaţii în România şi Elveţia. Nu primim nici un fel de sprijin de aici. Ar putea exista interesul şi capacitatea Departamentului Dvs pentru susţinerea acestui teatru? În oraşul Noua Suliţa, regiunea Cernăuţi există un grup de tineri care au aprobarea creării unui post de radio care să emită parţial (10 ore pe zi) în limba română. Nu dispun, din păcate, de suportul material necesar. Puteţi să-i ajutaţi? Cât de interesat este departamentul Dvs să finanţeze dezvoltarea presei pentru tineri în Republica Moldova? "Fraţii de peste Prut" Aveţi deja un an de când conduceţi DRP, sunt curios să ştiu ce aţi făcut Dumneavoastra concret pentru miile de studenţi basarabeni veniţi la studii în Romania? Eu am fost de multe ori în România şi de multe ori fraţii români strigau după mine "rusule!", vorbesc ca ei şi chiar culoarea feţii mele spune ca sunt român. Eu cred că ar trebui să ţinem la neamul nostru şi să nu ne îndepărtăm unul de celălalt, dacă graniţa ne desparte dar limba şi personalitatea de români nu ne poate despărţi. Suntem acelaşi popor, chiar dacă suntem de peste Prut. Mă bucur că Traian Băsescu ţine la cei care sunt împrăştiaţi şi doreşte să-i aducă acasă. Cetăţenie sau vize Din Serbia (Voivodina) se poate trece în Ungaria, indiferent dacă cel care trece este etnic maghiar, sârb sau român (cetăţean al Serbiei) fără nicio taxă. Dacă un român din Serbia vine în Romania, plăteşte! Şi, de la toamnă se vor introduce vizele pentru cetăţenii din Republica Moldova. Aşa îi "apără" statul român pe cetăţenii de etnie română din afara graniţelor? Poate luaţi şi Dumneavoastră exemplul Ungariei în privinţa tratamentului aplicat etnicilor maghiari din afara graniţelor sale. Ca să nu mai vorbim de "iniţiativele" statului român în legătură cu recunoaşterea ca minoritate românească a românilor din estul Serbiei (Timoc), a aromânilor şi meglenoromânilor din Grecia ori a istroromânilor din Peninsula Istria (Croaţia), care, după ştiinţa mea (sper să greşesc) sunt frumoase, sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Dacă vizitez România, cum mă va afecta legea legată de trecerea frontierei (dat fiind că sunt rezident permanent australian). Am încercat să găsesc un răspuns din partea ambasadei sau a consulatului, fără succes. Am vrut să contactez DRP, însă nu am dat de nici o adresă de mail. Cred că e util ca acest departament să fie mai tangibil pentru românii de pretutindeni, or asta necesită ca ei să fie măcar vizibili pe un site şi accesibili electronic. Întrebarea mea se leagă de noua lege 248/2005 cu privire la persoanele ce au rămas peste perioada de viză în afara graniţelor ţării şi modul de aplicare diferit (?!) pentru zona Schengen şi SUA de exemplu. Am depăşit perioada de viză acordată pentru SUA, dar nu am fost ilegal, deoarece am solicitat acordarea unei noi vize (perioada de aşteptare este considerată o prelungire legală a şederii în SUA). Răspuns la cerere nu am primit, pentru că am părăsit SUA înaintea sosirii răspunsului. În prezent domiciliez în Polonia, având permis de şedere, şi un permis de muncă în proces de obţinere. Cu toate acestea, la poliţia de frontieră mi s-a spus că mi s-ar putea restrânge dreptul la liberă circulaţie în momentul întoarcerii în ţară. Este acest lucru adevărat? Şi dacă da, ce pot să fac să pot vizita România şi să mă pot întoarce în Polonia? Dupa aderarea României la UE, se va schimba procedura de redobândire a cetăţeniei române? Ne putem aştepta la o nouă modificare a legii cetăţeniei române? În Spania, în momentul în care un român ia cetăţenie trebuie să renunţe la cea a ţării sale de origine. N-ar fi posibil ca, între guvernele celor două ţări, să se semneze un tratat care să permită dubla cetăţenie? Aş vrea sa îl întreb pe domnul Mihai Gheorghiu, cum se face că alte naţii (de exemplu unguri, polonezi, sunt foarte uniţi în diaspora, sunt reprezentaţi în parlamentele locale şi drept urmare cetăţenii din ţările lor au mai multe înlesniri în obţinerea de vize (SUA de exemplu) şi nu numai. Români la studii în străinătate De ce la Ambasada României din Bulgaria nu ne invită nimeni pe noi ca cetăţeni români să sărbătorim ziua naţională a României măcar cu o scrisorică, fără vreun angajament special din partea nimănui, ci pur şi simplu să ne vedem şi să ne zicem că e sărbătoarea noastră a românilor? Cred că ar face cinste ţării noastre să-şi onoreze aşa oamenii. De asemenea nu cunoaştem nici un amănunt despre desfăşurarea votării la Ambasadă, atunci când sunt alegeri în România. China are acord cu SUA în ce priveşte impozitarea burselor studenţilor chinezi care fac studii în SUA. Adică studenţii chinezi nu plătesc nici un fel de taxă, indiferent de cuantumul bursei. Nu sunt singur ce acord are România, probabil este vorba de primii 2000 USD netaxabili sau ceva de genul ăsta. Ce este în plus se taxează. In SUA sunt la studii câteva mii de români, probabil între 3-5000. Are de gând Ministerul Afacerilor Externe să negocieze poate un alt acord pentru că cel din prezent datează de pe vremea Odiosului, care măcar sa ridice cuantumul? Birocraţie la oficiile consulare ale României De ce nu există încă un sistem eficient de comunicare şi business cu autorităţile române, prin care cetăţeni de peste hotare să poată rezolva rapid probleme legale şi logistice (paşaport, acte de naştere/căsătorie, etc.) De ce procedura de renunţare la cetăţenia română este atâ de întotocheată, plină de acte birocratice şi mai ales costisitoare. Misiunile diplomatice cu greu pot explica de ce anume acte este nevoie şi dau lămuriri extrem de neclare. Din această cauză, mulţi sunt nevoiţi să repete tot drumul birocratic, de exemplu pentru că lipseşte o ştampilă. În plus, procesarea durează în jur de un an şi jumătate. La obţinerea noii cetăţenii nu a fost nevoie decât de 10 luni şi o taxă simbolică de 100 euro. În cazul meu, renunţarea la cetăţenia română este obligatorie. Regatul danez nu acceptă dubla cetăţenie. Locuiesc la 900 Km depărtare de cel mai apropiat consulat al României. Aştept de mai bine de 10 ani ca şi noi, românii izolaţi, să putem vota prin corespondenţă, sau prin Internet. Domnule Gheorghiu, ce şanse ne acordaţi nouă, celor 2 milioane de români expatriaţi să ne exprimăm opţiunile politice fără să mai facem coadă cu paşaportul în mână, în faţa ghişeelor din spatele cărora ne sfidează "securiştii în retragere"? Când putem spera să ne exprimăm votul cu un clic de maus? Drepturi de pensie În Franţa sunt foarte mulţi români (cu dublă cetăţenie) care se apropie de vârsta pensionării, dar cu prea puţini ani lucraţi în Franţa pentru a spera la o pensie normală, căci au muncit o jumătate din viaţă pe "moşia" odiosului. A încercat sau va încerca guvernul României să încheie un acord interstatal pentru recunoaşterea reciproca a anilor lucraţi? Sunt medic pensionar. Pentru corelarea pensiei şi recunoaşterea anilor de facultate şi a Diplomei sunt purtata de 2 ani pe la toate Instituţiile Statului, Casa de pensii Satu-mare, Casa naţională de pensii, Ministerul Educaţiei, Arhivele Statului, Deoarece Diploma mea este eliberată în 1947 de Universitatea din Cluj Facultatea de Medicină şi era scrisă în limba Latină. Mereu s-au invocat diferite scuze ca să nu mi se aprobe anii de studii şi Diploma: Nu se admite Diploma în lb. Latină. După traducere şi legalizare la Notariat de stat, s-a invocat alt impediment, nu se ştie dacă am făcut cursurile la zi sau la fără frecvenţă. Şi aşa mai departe. Mă puteţi ajuta? Restituirea proprietăţilor Se împlinesc de curând 20 de ani de când Ceauşescu mi-a naţionalizat apartamentul, pentru că am îndrăznit să părăsesc "raiul"lui comunist. De atunci apartamentul s-a vândut de 2 ori şi s-a naţionalizat încă o dată de regimurile Iliescu şi Constantinescu. Se înfiinţează tot felul de DRP-uri, se fac tot felul de emisiuni atractive, "veniţi acasă", numai să mi se dea înapoi apartamentul confiscat de stat. Mă puteţi ajuta? De 10 ani de zile mă bat cu Primăria Bolboşi din Gorj, pentru recuperarea unor suprafeţe de pădure - vieţile celor ucişi de comunişti nu le voi mai putea recupera. De ce nu ne ajută nimeni din MAE? Permis de conducere românesc în străinătate Ce puteţi face pentru ca şi permisul auto românesc să fie recunoscut în Canada? În prezent acesta este valabil doar în primele 3 luni de la emigrare, după care trebuie schimbat printr-o procedură care presupune TESTAREA posesorului acestui permis (deci timp pierdut şi bani cheltuţti). Permisele de conducere emise în alte ţări (Austria, Belgia, Insulele Cayman, Franţa, Germania, Marea Britanie etc.) se schimbă FĂRĂ a mai fi nevoie de o testare a posesorilor respectivelor permise de conducere. Institutele culturale române din Europa Institutele culturale române din Europa au făcut o cosmetizare negativă: noul perosnal este înfeudat ideologiei "boierilor minţii", adică lui Horia Roman Patapievici şi Mircea Mihăieş, ultimul aducând insulte studenţilor români din SUA care au o distanţă faşă de Constantin Noica sau Mircea Eliade. S-a creeat un fel de nou totalitarism unde nu se mai poate respira alt aer decât al lui Andrei Pleşu sau celor numiţi mai sus. Care e rostul Departamentului pentru românii de pretutindeni? De unde se pot obţine date oficiale legate de numărul etnicilor români din ţările limitrofe României? Orice emigraţie este rezultatul unei traume istorice (Confiscări, persecuţii politice, umilinţe, răpirea şanselor, etc.). Cea românească este dintre cele mai recente. Rostul acestui gen de departament este tocmai "vindecarea" acestor traume pentru a da de înţeles că Patria nu-şi uită fiii. Ce întreprindeţi în acest sens? Şi ce poate face pentru cei de afară o administraţie care nu este în stare să ofere nici măcar celor rămaşi acasă servicii cât de cât normale? În ce măsură departamentul nu este afectat de corupţia şi celelalte tare de care suferă actualmente corpul social românesc? Nu cumva acest departament este un lux inutil, o sinecură pentru clienţii politici? |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ascultaţi interviul cu Mihai Gheorghiu
Arhivă